Persoane interesate

marți, 29 mai 2012



BELLA

Imi simteam ochii grei si chiar daca vroiam sa continui sa plang parca mi s-au uscat lacrimile.. Durerea, nesiguranta,frica toate apasau pe pieptul meu, le simteam prea puternice...si poate problema era ca imi erau atat de cunoscute incat imi era greata..cand voi putea scapa de tot?Cand voi putea spune ca durerea care ma sufoca,care imi facea fiecare suflare dureroasa va disparea?Doamne te rog ajuta-l 
Of Edward ce e cu tine?Amintirile de ziua trecuta mi se repetau in fata ochilor ca un film vechi dar stricat...totul nu era cum stiam eu ca trebuie sa fie..Edward nu era cum trebuia sa fie.Ochii ma piscau si sufletul mi se strangea din nou in piept,as da orice sa-l stiu fericit,sa-l stiu iubit si sa-l stiu in siguranta..Frica asta pentru el  era mult mai rea decat orice mi-as putea imagina..eu stiu sa o suport, e familiara ma  inconjoara ca si o plapuma  dar cand e vorba de mine..nu de el..
Chiar daca nu ma iubeste inseamna totul pentru mine,ma ajutat cand mi-a fost greu m-a invatat ce inseamna sa iubesc,sa cunosc prieteni si imi traiesc in sfarsit viata si nu conteaza ca totul a fost o minciuna nu conteaza nimic pentru inima mea...doar el.Imi amintesc durerea de pe fata lui Alice si cum repeta incontinuu ca e numai vina lui Paul...dar mi-am dat seama ca stie ceva si nu imi spune.Orice s-ar intampla voi afla ce se intampla chiar daca salvarea lui Edward este ultimul lucru pe care il fac.Mi-am luat cheile de pe noptiera si am coborat scarile cate doua ignorandu-l pe Charlie care striga
-Bells?Unde mergi..Bells
Scuze tata nu ma pot opri acum..sunt o fata cu o misiune.M-am urcat in masina trecandu-mi mana peste tapiteria veche si rupta
-Stiu ca nu ne-am mai vazut de mult dar mi-a fost dor de tine!Am pornit masina si am ignorat nervii din stomac imbarbatandu-ma pana am ajuns  in fata casei Cullen,totul era la fel,neschimbat si totusi la ce ma asteptam?O casa nu se transforma doar pentru ca Edward pare a fi posedat.Am coborat trantind fara sa vreau usa de la masina..Acum toata lumea ma auzit.Grozav..Cum ma asteptam Esme a iesit afara cu zambetul pe buze
-Bella!O..Bella ce surpriza placuta,a spus apropiindu-se si luandu-ma intr-o imbratisare mare.Imbratisarea ei calduroasa mi-a adus lacrimi in obraz,intotdeauna reuseste sa-mi aminteasca de mama sa ma faca sa ma simt mica dar atat de protejata si iubita in bratele ei.
-Buna Esme!am spus indepartandu-ma usor.Dinr-o data tenesii mei au devenit cea importanta opera de arta,eram cu adevarat fascinata de faptul ca am reusit sa sar peste un loc de siret in graba mea.
-Scumpa ma bucur atat de tare ca ai venit in vizita!In ultima vreme m-ai cam neglijat si chiar daca nu stiu ce se intampla deocamdata cu tine si Edward asta nu inseamna ca poti sa dispari asa.Ai inteles?  A terminat cu o voce ranita.Bravo Bella mereu reuseste sa gresesti totul!Of..
-Gata!acum ca am zis tot ce aveam de zis inauntru cu tine mi-a fost dor de ajutorul tau in bucatarie. Zambetul de pe fata ei m-a linistit un pic si am pasit impreuna in casa,nu inainte sa observ ca masina lui Edward nu era in parcare...Nu mai stiam ce sa cred..se pare ca Esme nu stie de tot ce s-a intamplat si daca Alice a ales sa nu-i spuna nu voi fi eu cea care va dezvalui secretul cu siguranta.Nu vreau sa o ingrijorez mai tare..ma ingrijorez eu pentru amandoua.
-Alice e pe aici?am intrebat asezandu-ma pe scaunul de la masa din bucatarie rosind amintindu-mi cate s-au intamplat acolo.
-Da scumpa cred ca e in camera ei.Poti sa urci sus.Ramai la cina nu?
-A...
-Nu accept raspuns familia asta are nevoie de o cina.Ochii lui Esme erau plini de determinare si nu am putut sa o refuz,oricum imi era enorm de dor de ei si poate in felul asta o sa reusesc sa adun informatii. I-am zambit pomitandu-i  ca raman si am pornit spre camera lui Alice.Toate lucrurile din casa asta imi declansau  o amintire pana sa ajuns in camera lui Alice erau un pic cam terminata.Am tras aer adanc in piept si am batut usor tinandu-mi respiratia.Usa s-a deschis dupa cateva momente si o Alice nemachiata in pijama chiar daca era deja pranzul mi-a deschis privindu-ma mirata.
-Alice..
-O..Bella!M-a cuprins cu bratele ei micute strangandu-ma tare.M-am uitat in spatele ei patul era plin de reviste,haine imprastiate si o cutie de ciocolata si inghetata in mijlocul lui...Asta clar nu e de bine..
-Alice?Hey...am spus incercand sa o privesc in ochi..Trebuie sa vorbim de Edw..
-Bella ma bucur ca m-ai vizitat..Scuze e un pic deranj stii cred ca racesc da asta e racesc..
-Dar..am inceput dar m-a intrerupt din nou continuand sa vorbeasca o multime de lucruri pe care nici ea nu le intelegea
-Sii ai vazut ca ploua iar?Adica la ce ma asteptam nu..si stii ca Jazz a reusit sa..
-Alice!am strigat punandu-i mana la gura sa o opresc.
Stiu ce faci si nu o sa functioneze!Nu incerca sa te comporti ca si cum ieri nu s-a intamplat..mai tii minte?Ieri ?Edward?!
-MNnn...
-Aaa!Scuze!am spus eliberandu-i gura si asteptand cu nerabdare o explicatie.
-Vrei sa intri?a intrebat privindu-ma cu tristete.Am intrat in camera ei aruncand revistele pe jos sa-mi fac un mic loc in pat.S-a apropiat si s-a asezat langa mine in pat,era mica si privindu-i ochii eram sigura ca a plans mult in ultimul timp..am asteptat sa vorbeasca dar continua sa se joace cu inelul de pe degetul ei tragand cat mai mult de timp.
-Al...Trebuie sa stiu ce se intampla cu el.Si stiu poate nu am nici un drept sa vin aici si sa cer explicatii dar Al l-am vazut si si..ala nu era Edward,nu pot sa stau cu mainile in san si sa stiu ca e ceva in neregula cu el..
-Bella de ce iti mai pasa?Te-a facut atat sa sufer..a spus privindu-ma cu curiozitate
-Stiu ca teoretic nu ar trebui si daca nu il vedeam ieri cu siguranta nu vroiam sa stiu nimic de el..dar inima mea Al stie ca ceva e foarte foarte in neregula..nu pot...nu pot sa-l las,sa-l abandonez.....am spus simtindu-mi ochii in lacrimi..
-Off Bella..Am atatea griji..dar nu stiu nu stiu ce sa fac..
-Doar spune-mi stiu ca sti ceva..o vad in ochii tai..Unde e el acum?
-Bella nu a venit acasa..nu nu stiu ,a spus incepand sa planga,...Daca e a patit ceva grav daca..
Capul i-a cazut in maini si am luat-o in brate terifiata de soarta lui...Edward unde esti??
-Trebuie sa-l anuntam pe tata!am spus pregatita sa-l sun
-NU!
-Al?De ce?Politia il poate gasi nu-mi vine sa cred...vrei sa nu facem nimic..
-Emmet si Jazz il cauta mai asteapta un pic daca anuntam tot ce s-a intamplat lucrurile nu vor fi prea placute...Bella mama si tata nu m-ai pot trece din nou prin asta...doar nu...Mai asteptam un pic Jazz si Em il vor gasi si il vor face bine..Totul va fi bine..Totul va ..soptea incontinuu clatinandu-si capul
-Din nou?Ce inseamna din nou?am intrebat exasperata...aveam impresia ca nu o sa-mi placa ce voi auzi..doar nu pot renunta la el ..nu pot doar sa stau aici cu Alice in timp ce el e acolo undeva..
-Nu e ..nu cred ca e bine sa stii.cel mai bine e sa
-La dracu Alice!Spune-mi!!Merit macar atat...te rog doar vreau sa stiu ce se intampla...inebunesc aici gandindu-ma la ce-i mai rau..te rogg..
-Shh Bella!Mainile lui Alice m-au cuprins in brate incercand sa ma linisteasca.Apoi  a tras aer adanc in piept si a incercat sa explice
-Bell e doar..toate astea ..s-au m-ai intamplat...vreau sa cred ca nu e accelasi lucru dar l-ai vazut si tu...nu?...chiar se intampla din nou..idiotul..nu-mi vine sa cred ca face asta dupa tot...Le-am zis lui Jazz si Em si nici ei nu au vrut sa creada doar ca..e vina lui Paul sunt convinsa..nu stiu cum dar stiu sigur ca e vina lui...
-Paul?
-Nu poate fi o coincidenta ca a aparut el si toate dezastrele au inceput..am stiut ca asta se v-a intampla dar nu el nu a vrut sa ma asculte...El scoate ce-i mai rau din Edward,il face sa se simta vinovat il indeamna sa-si faca rau singur.Bella..Edward era..e bolnav...nu stiu scum sau...a avut probleme cu drogurile...
-Ce?am soptit inmarmurita...
-Si asta nu e tot Bella Edward are dubla personalitate...dar era totul sub control cred ca se drogheaza din nou..altfel..altfel ..of Bella
-Edward..am spus strapunsa de durere...E mult mult mai rau decat am crezut...mult..ohh....lacrimile au inceput sa-mi invadeze ochii si inima mea batea cu durere..Edward...
Read more
11

Cap IVXVIII

miercuri, 15 decembrie 2010


BELLA

Poate din cauza ca eram fata unui politist dar m-am priceput mereu la gasit indicii as spune ca nimic nu m-a surprins prea tare pana acum.Fara sa ma straduiesc prea mult,intotdeauna reuseam sa stiu finalul unui film inca din primele minute si sfarsitul cartilor de mistere cu mult inainte.
Cheia era sa te uiti la detalii,mai ales la acelea care par insemnificative la prima privire si instinctul meu nu a dat gres...pana acum.Vroiam sa rad gandindu-ma ca nici macar Phil nu a reusit sa ma pacaleasca pana la urma.Era mereu ceva acolo in fundul inimii si in greata de stomac cand il vedeam imbratisind-o pe Renne.Primul gand cand se apropia de mine era sa fug in coltul opus dar vazand ochii plini de speranta a lui Renne am decis sa-mi ignor instinctul spunandu-mi ca era gelozia unei fete care trebuia sa-si imparta mama.
Dupa toata cele intamplate cu Phil m-am urat ca m-am lasat influentata si mi-am promis ca voi avea incredere in mine,ca instinctul meu e un prieten de nadejdie pe care ma pot baza...asta pana sa-l cunosc pe el.
Am crezut ca era bun,ca exista ceva atat de special in spatele mastii lui de nesimtit incat am luptat cu toata fiinta mea sa-l scot la iveala,sa-l fac sa aiba incredere in mine,sa-l ajut sa-si vindece ranile,suferintele si ura,sa-l repar pe el daca nu puteam pe mine.
Cand am vazut oamenii cu care se intelege,mitocani si fara alt scop in viata decat sa rada de cei mai slabi,imi spuneam ca sta cu ei doar ca sa nu fie singur,cand l-am vazut sarutand-o pe Tania mi-am spus ca a fost doar vina ei,cand venea beat de undeva mi-am spus ca sufera,cand mi-a spus ca sunt specaiala l-am crezut,cand toata lumea imi spunea ca se joaca cu mine,ca sta cu mine doar ca sa se distreze am negat asta cu toata inima mea.
Eram mai proasta,inocenta si credula decat imi dadea credit pana acum.
El nu ma vroia.
Asa ca am plans incontinuu,chiar daca mi-am propus sa fiu tare,sa rezist sa imi spun ca nu ma doare tot ce mi-a facut.
Avea doar un joc stupid si inca neinteles pentru mine de a ma face sa sufar.Totusi ii dadeam credit macar atat..a reusit,a reusit atat de bine incat vroiam sa raman inchisa pentru restul vietii in camera mea,sa devin invizibila.
Dar in ciuda a tot ce mi-a facut,eu il vroiam.Si ma uram pentru asta.
Dupa ce a murit mama am invatat sa trec usor peste asta,si am reusit sa invat sa supravietuiesc.Cand am venit in Forks nu-mi venea sa cred cat de bine era sa ai prieteni noi si adevarati,sa ai pe cineva cu cine sa-ti imparti durerea,care sa te ajute sa treci de toata doar cu o imbratisare..am descoperit ceva..un fel de emotie straina care iti ridica toate grijile de pe umeri,care te face sa visezi si sa-ti doresti sa imparti fiecare bucatica din tine cu alta persoana.Apoi ceva,adica cineva mi-a rupt toata euforia de sub picioare si m-a trimis inapoi la incercarea de supravietuire.Dar acum totul era mult mai greu pentru ca am cunoscut cat de buna poate fi viata si cat pierdeam.
Era ca si cum am trait in ultima vreme intr-o casuta calduroasa si intens luminata si acum eram din nou transportata intr-o lume plina de intuneric si frig cu doar un foc micut care ma ajuta sa supravietuiesc dar nu sa traiesc.
Lumea mea intunecata a inceput imediat dupa ce el m-a uitat.Au urmat saptamani intregi de nesomn si Charlie fortandu-ma sa ma intorc la scoala m-a facut sa-mi imbunatatesc talentele mele de supravietuire.
M-am tarat afara din pat,m-am imbracat cu un pulover vechi si niste blugi largi si stersi.
M-am prefacut ca mananc micul dejun in timp ce ochii lui Charlie,din usa bucatariei in timp ce ma studia atent,prindeau speranta ca poate mi-am revenit.
Aratam ca dracu dar cel putin functionam..intr-un fel..
Charlie nu avea incredere in mine sa ma lase sa ajung singura la scoala,poate ii era frica ca o sa ma arunc in fata primei masini care o vad,sau pur si simplu vroia sa fie sigur ca ajung la scoala ca nu o sa ma ascund in padure pana la doi si apoi sa ma intorc acasa cum mi-a fost planul de la inceput.
Asa ca mi-am facut aparitia putin spunand umilitor in masina politiei in timp ce capetele tuturor s-au intors sa priveasca scena.Mi-am tras gluga in cap blocand toate zgomotele din afara si pasind ca un zombi cu Charlie in spatele meu.
Acum cateva zile as fi murit de rusine daca tata m-ar fi condus pana la intrarea in scoala,dar in momentul asta eram recunoscatoare cand am observat ceva portocaliu in stanga mea.Nu am avut curajul sa-mi ridic ochii de pe varful picioarelor,dar stiam ca acolo era el.Ii simteam ochii facand gauri in capul meu in timp ce ma chinuiam pentru fiecare aer tras in piept.
Cateva minute mai tarziu eram in holul scolii fara sa-mi dau seama ce i-am spus lui Charlie sau ce mi-a spus el mie cand ne-am despratit oricum eram prea preocupata sa fug pentru a mai avea putere pentru restul.
Cand i-am auzit vocea strigandu-ma am fugit lovindu-ma de toti din calea mea si m-am ascuns in baie inchizand usa dupa mine.
Eram sigura ca dupa ce o sa se sune o sa plece de acolo dar inca ii mai auzeam pumnii batand in usa si vocea lui strigandu-mi numele.Vroiam sa am puterea sa strig sa ma lase in pace ca nu am nevoie de mila lui,de scuzele lui dar tot corpul meu tremura incontrolabil si ma agatam de podeaua rece incercand sa simt ceva.
Dar eram lasa si speriata,nu vroiam sa aud ce are de zis pentru ca nu mai puteam sa fac fata la nimic acum,eram atat de extenuata si el imi luat toata puterea,egoist si nemultumit de cat rau mi-a facut pana acum.Eram doar amortita si nu auzeam nici jumatate din cuvintele pe care le striga disperat de peste usa.
La un moment dat am auzit o alta voce si apoi sunetele au incetat.
Am incercat sa-mi revin,sa gasesc un strop de normalitate in toata nebunia asta pentru ca din cauza lui eram nebuna,cine nu putea sa faca fata unui baiat,unei explicatii?Eram atat de lasa incat imi era scarba de mine...el mi-a facut asta,el m-a lasat fara putere sa fac fata unei zile normala de scoala,nu puteam sa gasesc si puterea sa-i fac fata lui,demonul meu personal,cel care ma distrus.
Urmatoarea ora aveam Spaniola-Spanioala cu Alice.Mai aveam inca cinci minute pana sa se sune din nou si ma gandeam sa raman aici pentru restul orelor,dar stiam ca nu asta avea Charlie in gand cand m-a trimis aici.Nu puteam sa raman ascunsa in baie pentru restul vietii mele,trebuie sa invatam sa impratim scoala asta,sigur puteam sa reusesc sa-l ignor,sa ma ascund daca ar inceta sa ma mai caute...eram mult mai curajoasa acum cand nu-i simteam prezenta.
Asa ca am deschis usa clasei si m-am asezat in scaun cu un silentios “buf”cand toata lumea era deja in mijlocul lectiei,asa am putut evita-o.Totusi nu stiu sigur daca Alice a fost sau nu acolo pentru ca ochii mei au fost mereu fixati pe urmele de pix de pe banca mea,45 de minute fix,pana cand am fugit spre a doua clasa cand restul inca isi mai adunau pixurile.
Restul diminetii a trecut la fel,cu zgomote indepartate,urmele de pix de pe banci parand a fii cel mai interesant lucru pe care l-am vazut vreodata.Au trecut si restulclaselor fara a interactiona cu nimeni asteptand cu nerabdare clopotelul si inventand planuri de ai evita pe toti.
Cand a venit ora pranzului Angela a incercat sa-mi spuna ceva in hol,dar am trecut mai departe ascunzandu-ma toata pauza in librarie in sectiunea cu arhive.
In final ora de pranz s-a sfarsit insemnand doar un singur lucru:Biologie.
Cand am auzit clopotelul am simtit din nou toata oboseala,dar am tras aer adanc si m-am indreptat spre a treia cladire,cu capul in jos intrand pe usile mari din lemn cu capul in jos.
M-am apropiat de catedra fara sa privesc in jur.
“Am o problema cu locul meu din banca.Va deranjeaza daca..?”A fost prima data cand am vorbit toata ziua,si tonul meu a fost atat de incet incat nu am fost sigura ca a iesit ceva.
A oftat si si-a indreptat privirea spre fostul meu loc apoi a vorbit spre clasa
“Newton schimba locul cu Swan”
Am luat locul lui Mike fara sa-i multumesc.Noul meu loc era in fata clasei fix in raza lui de vizualizare.Asa ca nu ma mai puteam ascunde si sa ma fac invizibila.Stiam ca nu era inca acolo,chiar daca clasa a inceput deja.El nu era acolo pentru ca l-as fi simtit .
15 minute mai tarziu am vazut usa deschizandu-se,pielea mi s-a facut de gaina si parul mi s-a ridicat pe maini.M-am ascuns dupa parul meu lung,incercand sa nu-l vad,dar nu conta.Fiecare nerv din corpul meu s-a trezit la viata.
In loc sa mearga pe culoarul principal ce l-ar fi dus imediat la locul lui,a ocloit trecand exact pe langa mine.Ar fi trebuit sa stau drept cu umerii inalti si cu capul ridicat sa-i arat ca nu m-a stricat,dar tot ce am putut face a fost sa-mi tin corpul in loc si sa nu il las sa tremure.Am simtit fiecare privire,miros si miscare a lui in cele 15 seccunde cat a fost langa mine.Am fost in iad si in rai in acelasi timp a durut sa fiu atat de aproape de el si sa stiu ca nu-l mai pot atinge ca fiecare atingere pe care am avut-o pana la urma a fost o minciuna dar m-am simtit din nou atat de vie,si acum dupa 20 de minute corpulmeu pulsa cu adrenalina.
Cand ora s-a terminat am stiut ca trebuie sa fug mai repede ca de obieci,era o posibilitate sa ma ajunga,iar cand l-am simtit aproape in hol l-am vazut pe Mike ca singura mea scapare.M-am agatat de bluza lui incercand sa dispar.
“Heiiii...Salut si tie Bella!”a spus surprins Mike.Si-a infasurat o mana prin spatele meu si puteam sa jur ca o sa regret momentul asta mai incolo.
“Buna..Vroiam sa-ti multumesc pentru ...a....scaun.”am spus cautand cu privirea o scapare,inca il simteam in spatele meu.
“A..”Zambetul lui s-a marit daca asta era posibil.
“ Orice pentru o domnita in pericol”a adaugat intr-o voce pitigaiata,tragandu-mi cu ochiul.In pericol intradevar am murmurat printre buze.
“Ce ai spus?”Mike s-a apropiat de fata mea si m-am indepartat instinctiv.
“Fa-mi pe plac,iti promit ca Cullen mai are un pic si moare”a spus zambind,privind undeva peste umarul meu.
“Ce?”am intrebat nedumerita.Era inca acolo?
“Cred ca v-ati certat nu?Adica te-ai mutat de langa el si el arata ca si cum i-ai batut mama,nici tu nu areti mai bine,asa ca...Ma insel?”a spus trecandu-si mana prin par.
“E..complicat!”am adaugat incruntandu-ma.
“Edward Cullen e un tampit.Serios.Nu merita!”
“As putea sa fiu de acord cu tine in asta Mike..”am spus zambind trist.
“Hey,fata...intotdeauna exista baieti am buni!”a spus razand,batandu-si mainile cu pieptul.
Mi-am rotit ochii peste cap,se pare ca unele lucruri nu se schimba niciodata.
“Mersi Mike!”
“Deci esti bine?”
“Sunt bine!”i-am spus fetei intrebatoare lui Mike stiind ca mint.
M-a imbratisat inca o data,mai mult timp decat eram eu confortabila si mi-a tras cu ochiul pornind in directia cealalta.Ce era sa fac?Sa strig stai Mike ajuta-ma!Nici eu nu eram chiar atat de disperata.
Cat timp mai aveam avantaj am inceput sa fug lovindu-ma de Jessica in drumul meu trantindu-i cartile pe jos.Grozav!Nu m-am oprit,o sa ma ocup de asta maine.Probabil o sa aiba grija Jessica sa-mi aminteasca ca i-am aruncat pretioasele lucruri pe jos.
Am continuat sa-mi misc picioarele,sa ma strecor printre elevi,nu stiam daca ma mai vede si nu vroiam sa ma flatez singura sa cred ca ma urmareste.Nu,vroiam doar sa fiu undeva singura fara sa-mi fie frica ca o sa-l vad.
Am observat o clasa la capatul holului,cred ca o sa fie buna pentru un loc in care sa ma ascund de viata neagra si oribila a lui Bella Swan.
Am intrat rapid in ea lovind usa cu piciorul pregatita sa respir usurata.
Doar ca asta nu s-a mai intamplat.Inima mi s-a oprit in piept cand am auzit un tuf,usa oprindu-se brusc,apoi inchizandu-se silentios.
Mi-am inchis ochii strans aplicand metoda unui copil de trei ani daca eu nu-l vad pe el nici el nu ma vede pe mine.Nu?
Ma rugam incontinuu sa dispara odata ce o sa ii deschid.
Mi-am deschis usor ochii privind in jos pentru a-i inchide la loc rapid.La dracu!La dracu! La dracu!Era tot acolo impreuna cu tenesii lui colorati.
Strangandu-mi mainile strans in jurul taliei am asteptat sa inceapa.Nu mai puteam fugi,trebuia sa-i fac fata.Dar oricum nu o sa fiu eu prima care spune un cuvant am deschis usor ochii pregatindu-ma sa devin coplesita...de frumusetea lui,de mirosul lui,de amintiri dureroase...Prima data dupa tenesi i-am observat blugii purtati de atatea ori incat erau rupti intr-un genunchi si cu urme de iarba pe celalalt.Ridicandu-mi privirea am fost intalnita cu tricoul lui preferat,cu o gaura in stranga,care avea absoluta nevoie de o spalare.Daca nu era vorba de Edward si faptul ca el putea purta si un sac de hartie si sa arate bine..as fi spus ca arata ca un om al strazii.Pe el lookul asta neglijent il prindea..
De ce nu incep sa spun ca arata atat de bine incat nu vreau decat sa-l strang in brate.
Sunt mult mai patetica decat eram acum cinci minute.
Inca rugandu-ma ca toate astea sa fie un cosmar el a inceput incet
“Vroiam..”s-a oprit studiindu-mi fata,cautand ceva.Nu stiu ce a gasit acolo,dar a continuat ”Imi pare rau.”
Mi-am incruntat sprancenele simtind toata confuzia si durerea.Mi-am putut doar scutura capul din stanga in dreapta.O parte din mine refuza sa creada ca el se afla in fata mea.
Nu intelegeam nimic din ceea ce spunea.Tot ceea ce simteam era panica.Chiar daca asta o sa ma omoare m-ai tarziu mi-am ridicat privirea spre fata lui.
Profitand de starea mea de paralizie m-a privit inapoi.Ochii lui erau de un verde aprins,rosii puternic pe langa iris...cuta dintre sprancene puternic adancita,parul ridicat in toate partile.Ii cunosteam expresiile si asta cu care ma privea acuma era plina de tristete si ingrijorare,frustreare...Dar m-am inselat de prea multe ori,acum nefiind o exceptie.
Realitatea m-a lovit puternic in fata.
“Nu am nevoie de scuzele tale”,m-am luptat pentru aer,un pic prea zgomotos.Am inceput sa tremur usor dar am reusit sa strig puternic”Pleaca”
Edward si-a scuturat capul la mine,ochii lui continuand sa ma fixeze.Arata atat de distrus pe cat ma simteam si eu”Trebuie sa iti spun ce s-a intamplat...te rog Bella..”
“Pleaca”
“Vroiam sa vorbesc acum cateva saptamani cu tine.Dar Bella...nu vrei sa ma asculti.Te rog..”si-a ridicat usor degetele spre mine,dar gandindu-se mai bine si-a trecut degetele prin par.
“Imi pare rau pentru ca nu am venit dupa tine,pentru ca ai ajuns sa ramai singura in ploaie dar eu am o explicatie”a spus chinuindu-se pentru fiecare cuvant,mana din parul lui facand ravagii.
“Nu vreau sa ascult ce ai de zis.Am inteles tot ce era de inteles”
“Nu!Bella!Asculta-ma!”a strigat furios apropiindu-se de mine.Degetele lui mi-au prins amandoua brate.Eram captiva si la mila lui...ca un miel in fata lupului.Uram situatia asta!
“Da-mi drumul”am strigat incercand sa ies din stransoarea lui.
“Nu!Bella nu merit macar atat?!De ce nu ai incredere in mine?”a strigat furios strangandu-si mai tare degetele in jurul bratelor mele.Vedeam deja cum incep sa se roseasca,dar am ignorat durerea.Era nimic pe langa cea din sufletul meu.
“Sa am inceredere in tine?!Acum e vina mea?”am strigat enervata luptandu-ma sa scap.
“Daca ai sta doua seccunde sa ma asculti atunci ai intelege tot!Nu-ti cer mai mult!”
“Imi ceri prea mult.Nu intelegi ca nu pot?”am strigat ochii incepand sa-mi lacrimeze puternic,repede,deja simteam gustul de sare pe buzele mele.
“Nu poti?!Nu poti?!”a strigat din nou scuturandu-ma ca o papusa de portelan.Bratele mele ma dureau acum cumplit.Se comporta ca un nebun..el nu era Edward pe care il cunosteam.
“Da-mi...drumul,te rog...Ma doare”am spus privindu-l cu teama.
“Nu pana ce imi spui ca nu iti pasa de mine!”
“Nu imi pasa de tine!”am strigat privind usa.Era mai usor sa mint pentru ca nu il recunosteam.Mi-a dat drumul privindu-ma acum cu o expresie socata.
“Pot sa plec?”am intrebat incercand sa-l ocolesc,dar mi-a prins mana tragandu-ma la pieptul lui.Mi-am pierdut rasuflarea...eram din nou acolo unde visam sa fiu,unde ma potriveam perfect...dar totul era gresit,ceva nu era bine.Acum el nu ma tine cu grija la piept,sarutandu-mi crestetul..nu...imi strangea mana puternic,tinandu-ma cu forta,privindu-ma cu niste ochi speriati si rosii.
“Edward?”am intrebat speriata.
“Ce se intampla cu tine?”am adaugat incercand sa-i gasesc privirea calda de alata data,dar nu gaseam nimic,era inebunit de furie.
“Nu iti pasa de mine,zici?”a inceput sa rada scuturandu-si capul amuzat.
“De ce nu sunt atat de bun ca Newton?Stii…m-ai pacalit cu toata faza de fetita cuminte...
M-ai inselat nu-i asa?M-ai inselat cu handicapatul de Newton,Bella?Serios?” a continuat sa spuna razand.
“CE?Nu....!”am spus mirata scuturand din cap.
“Nu ma minti!”a zbierat facandu-ma sa tresar,lacrimile incetosandu-mi privirea.
“Shhh...Bella!Bella!Iubire...Iarta-ma!Nu am vrut! ..”a spus punandu-si o mana pe obrazul meu.”Doar ca...eu sufar ..si tu razi cu Newton pe la spatele meu!”a strigat din nou cu ochii mari.
“Ce ai Edward?Ce-i cu tine?!”am inceput sa plang mai tare speriata.
“Nimic..acum ca esti cu mine!Ma ierti nu?”a intrebat incepand sa-mi sarute gatul.
“Ma sperii...!Te rog...Te rog Edward!”
Nu stiu ce-l rugam,doar ca nu intelegeam ce se intampla..Nu puteam sa iau destul aer in plamani si Edward ma speria,eram speriata pentru ca nu-l recunosteam.Era ceva in neregula cu el.
“Edward!Te rog da-mi drumul la mana!Ma doare!”
“De ce?Vrei sa pleci?”a strigat strangandu-mi mana mai tare.
Usa s-a deschis si i-am intalnit ochii lui Alice socati.
“Edward?...”a intrebat speriata.
“Alice..nu stiu ce e cu el...!”am incercat sa gasesc o explicatie doar ca totul era...o doamne!
“Bella,esti bine?”am ignorat-o privind in ochii lui Edward..Am simtit-o pe Alice venind in spatele meu punand o mana pe fata lui Edward.
“Edward?Ma auzi?”a soptit Alice.
“Trebuie sa-i dai drumul lui Bella acum..Da?”
“Dar nu vreau...”a spus speriat.
“Stiu..dar..o ranesti.Nu vrei sa o ranesti nu?”Vocea lui Alice a inceput sa se sparga.
Ochii ei mari plangeau,privind cu teama spre mine.
M-am privit dezorientat si apoi si-a miscat capul din stanga in dreapta.
“Da-i drmul!”a soptit in timp ce mainile lui Edward m-au eliberat lasand in urma lui niste umflaturi rosii.Le-a privit speriat apoi a privit spre ochii mei.
“Imi ..imi..pare rau!”a soptit apoi a fugit spre usa.
Lasandu-ma speriata si confuza..m-am prabusit la podea incepand sa plang..cu corpul lui Alice tremurand langa mine.
“Alice..Edward..el...”
“Shh....O sa fie bine!Trebuie sa fie bine!”


Read more
11

Cap IVXVII

joi, 21 octombrie 2010




BELLA



-Ce faci acolo?a intrebat vocea lui Alice sperindu-ma.
-Nimic!am soptit mult prea repede,ascunzand telefonul sub perna.
Bravo Bella sigur nu si-a dat seama ca se intampla ceva.
Inchizandu-mi ochii am asteptat ca Alice sa inceapa cu intrebarile,asta nu sa intamplat.Usurata am deschis incet ochii,iar Alice privea din nou pe geam plictisita.
Nu dadea semne ca s-a prins de ceva sau poate a decis sa se faca ca nu vede oricum eram fericita.
Am privit din nou cartea prefacandu-ma ca citesc,evitandu-i cu orice pret ochii tristi si intrebatori.Inca zece minute.Mai pot suporta inca zece minute,concentrandu-ma sa respir usor am privit repede spre geam.
-Stii Bella..
Si se pare ca astea zece minute au devenit mai insuportabile,nu ma intelegeti gresit,
e prietena mea,o iubesc,doar ca m-am saturat sa ma faca sa ma simt vinovata.
Toata situatia asta nu este vina mea,de ce nu putea sa ma lase in pace,vroiam sa fiu singura..singura!!..doar atat.De ce ceream prea mult?
Am fost si de acord sa vad in fiecare zi o ora...speram sa o fac sa se linisteasca,sa nu ma mai sune,sa-mi tina predici lungi,sa incerce sa afle tot,sa-mi povesteasca despre el si mai ales sa-i umple minte lui Charlie cu prostii.Am crezut ca daca stau o ora cu ea era mai bine decat sa fie aici permanent batandu-mi in usa,macar Charlie pleca dupa zece minute.Acum imi lasa pizza la usa si pleca.Ea era un mic dracusor impelitat.
Pana si EL a renuntat...Probabil ca Charlie a avut ceva de spus acolo,si pentru asta ii eram recunoscatoare.De ce nu putea sa faca acelasi lucru si cu Alice,sa o ameninte cu puscaria sau sa incerce sa o impuste sau ce dracu a facut sa scape de celalalt.
Iff!Acum vreau sa moara Alice?Ce dracu e cu mine?Nu..nu sa moara doar o sperietura..Da..o sperietura i-ar fi de folos sa nu mai incerce sa fie Sailor Moon,printesa care incearca sa salveze pe toata lumea!
Am fost intrerupta din sirul meu de ganduri de mana lui Alice.Am tresarit speriata indepartandu-ma rapid.Se pare ca doua saptamani de lipsa de atingere cu alti oameni iti face asta.Am privit in sus injurand a 1000 tentativa a lui Alice sa obtina ce vrea de la mine.M-am saturat de asta si de ochii ei mari,tristi care ma faceau sa ma simt vinovata.
Mi-am indepartat rapid privirea inainte ca sentimentul sa puna stapanire pe mine.
-Bella..a spus aproape plangand.Vroiam sa imi pun mana la urechi ca si un copil mic.



Nu vroiam sa aud ce are de spus.
-Nu mai poti continua asa.Am facut pana acum ce ai vrut tu,ti-am lasat spatiu.
Nerecunoscatoarea...in fiecare zi am vazut-o.Ce mai vrea?
-I-am ascultat pe toti care spuneau ca trebuie sa te las sa-ti revi singura,numai Emmet e deacord cu mine ca meriti o bataie si totul se rezolva.Am facut cum au vrut ei,dar asta dupa cum vezi nu functioneaza de aceea de acum totul se schimba.
M-am saturat de faza asta a ta Bella,te inteleg ca nu vrei sa-l vezi pe Edward..
-Taci!am strigat acoperindu-mi urechile simtind durerea inundandu-mi corpul.La dracu la dracu la dracu!!!Numele lui rasuna puternic in urechi facandu-ma sa inebunesc.
-Stii ce Bella?Am tacut prea mult!Acum o sa ma auzi chiar daca asta o sa ma coste prietenia ta!Alice zbiera ochii ei mari devenind furiosi.
-Stiu te doare!Dar e doar un baiat..
-Nu Alice!NU stiii!NU ai cum sa stii!Daca vrei sa vorbim!Hai sa vorbim!
Spui ca ma intelegi,ca suferi alaturi de mine dar nu e asa te simti doar vinovata pentru inca o victima lasata de el in drumul lui.Deaia esti aici vinovatie!
-Bella!vocea ranita a lui Alice imi zgaria urechile,corpul ei micut facand un pas in spate.
Asta nu ma facut sa ma opresc.Aveam de spus atatea dupa ce am tacut!EA a vrut sa vorbesc.
-Stiu ca preferi sa stai cu Jazz decat cu mine.Te inteleg...pentru ca tu ai pe cineva care te iubeste!Nu stii cum e sa pierzi pe cineva,sa suferi atat incat sa nu poti sa respiri.
Pentru ca Alice fiecare gura de aer ma doare...nu pot sa fac mai mult decat sa respir!
Nu-mi mai cere atatea!am zbierat printre suspine de lacrimi.
-Bella dar nu trebuie sa fie asa!Si el sufer....
-Alice te rog!!Nu-mi vorbi de el!Nu pot!Nu pot sa fac asta!am spus indepartandu-ma de ea.
-Bella!!
M-am ridicat din pat,deschizand larg usa.
-Alice e timpul sa pleci.
-Nu plec!
-Alice nu ma face..
-Nu Bella trebuie sa treci peste asta,lasa-ma sa te ajut.Pot sa te ajut!De ce nu ma lasi?
-Pentru ca de fiecare data cand ma uit la tine imi aduc aminte de el!Doare!!am strigat
simtind ca nu am destul aer in plamani.
-Trebuie sa inveti sa traiesti cu durerea!Nu te pot lasa Bella!Esti prietena mea!
Nu pot sta aici in timp ce tu mori incet!Stiu ca ma urasti,dar asta o sa inceteze!
Am vorbit cu Charlie maine te intorci la scoala!
-Iesi afara Alice!am strigat inebunita de furie.
Am urmarit-o in timp ce a iesit pe hol ducandu-se la Charlie,apoi am tranitit furioasa usa.
Nu pot face asta!Nu pot face asta!corpul meu tremura de suspinde in timp ce-mi aluneca pe podeaua rece.Incercam sa-mi imbratisez corpul rugandu-ma sa nu se rupa de atata durere,vroiam sa dispara,vroiam sa trec peste la fel de mult ca Alice dar nu puteam sa fac asta.Asta era solutia ei?Sa ma intorc la scoala?Acolo o sa fie el!Nu pot sa-l vad!
La auzul numelui sau simt ca inima mea se opreste,cum pot sa stau in aceasi clasa cu el fara sa nu inebunesc,cum pot sa-l aud,cum pot sa-l miros stiind ca toate astea nu mai sunt ale mele?
Dupa ce corpul meu a incetat sa ma mai doara atat,mi-am intins mainile si picoarele incercand sa le fac sa revina la viata,podeaua rece intotdeauna ma ajuta.Dupa fiecare cadere urma un sentiment de amorteala,chiar si corpul meu se simtea mai relaxat....am inspirat bucurandu-ma macar de cateva minute fara durere.Era deja intuneric in camera si nu vroiam sa ma gandesc ca maine o sa-l vad.
Trebuia sa ma pregatesc cumva,puteam sa ma opun cat vreau dar stiam ca trebuie sa ies odata in lumea reala...Charlie nu o sa mai fie de acord sa stau inchisa intr-o camera si totul datorita lui Alice.M-am ridicat tremurand apropiindu-ma de pat.
Era acolo sub perna...trebuia doar sa respir...
Mi-am intins degetele tremurande punandu-mi telefonul la ureche.




Ai 45 de mesaje noi.Am respirat adanc incercand sa ma pregatesc..
Primul mesaj:Bella...te rog iubire.Stiu ca am gresit..Lasa-ma sa-ti explic.Imi pare....Mesaj sters!
Am apasat furioasa delete incercand sa-mi sterg din minte vocea lui.Am scapat telefonul aterizand jos cu un puternic”tum”,bucatele din el imprastiindu-se prin toata camera.
Ochii mei erau invadati de lacrimi,iar pieptul mi s-a strans.Vocea lui catifelata ce-mi provoca fiori prin tot corpul,amintiri cu prima data cand ne-am vazut,cum ne loveam unul de altul mereu,privirile,atingerile,primul sarut.Mi-am strans ochii puternic incercand sa uit.
-Bella?Esti bine?Am auzit un zgomot ciudat..vocea lui Charlie se auzi de dupa usa.
Nu i-am raspuns,nu puteam inca vorbi.
-Bella?Vorbeste cu mine!Stiu ca Alice ti-a spus deja!Maine mergi la scoala!Nu o sa mai accept sa te izolezi!...Maine o sa iesi din nou printre prietenii tai...iar in legatura cu el....
Bella iubire o sa am grija sa stea departe de tine..am vorbit deja cu profesorii.
Nu o sa trebuiasca sa vorbesti cu el,dar o sa mergi la scoala si gata.
Bine?a facut o pauza asteptand sa raspund,apoi a oftat infrant si s-a indepartat de usa.
-A..ne vedem maine Bella!Noapte buna!
Nu vroiam ca noaptea asta sa mai treaca!
Read more
22

Cap IVXVI

miercuri, 7 iulie 2010








ELLA

ACTIUNEA DIN ACEST CAPITOL SE PETRECE INAINTEA CELUI ANTERIOR (inainte ca Edward sa o uite pe Bella in ploaie)
VE-TI AFLA UNDE ERA EDWARD SI DE CE A UITAT DE BELLA
SPER SA VA PLACA
IN PLUS AVEM UN NOU PERSONAJ CARE VINE IMPREUNA CU PROBLEME SI AMINTIRI DIN TRECUTUL LUI EDWARD:D

LECTURA PLACUTA!!


EDWARD


"All the things left undiscovered, leave me empty and left to wonder...
I need you? ...Yeah I need you."


-Nici daca ai fi ultimul om de pe pamant si de noi ar tine continuarea speciei umane!
Ce dracu!!am marait incercand sa-mi dau seama ce naiba se intampla in jurul meu.
M-am trezit speriat peste masura de sunetele isterice scoase de Alice.Doar o persoana in toata lumea asta o poate face asa crizata dar nu poate fi el,nu?
-Stii ca ma vrei!am auzit vocea groasa si aroganta a idiotului.
E categoric el!La dracu!M-am ridicat din pat deschizand usa in viteza aproape doborandu-l pe Emmet care statea in mijlocul holului cu o expresie somnuroasa pe fata si injurand pe sub barbie.
-Ce dracu?a strigat exasperat Emmet privindu-ma incruntat.
-In visele tale!o noua zbieratura s-a auzit de jos.
Emmet m-a privit mirat apoi a privit in jos,realizarea si teama punandu-se pe fata lui.
-Doar nu crezi ca e el?!a spus incruntandu-se,i-am zambit fericit mimand energic.
Sunt sigur ca e el!
-Daca tot ai intrebat de ele nu vrei sa le facem realitate?Eu dedesupt tu deasupra..
-Esti un porc!Iesi afara!
-Cine altcineva o mai face pe Al atat de nervoasa?am spus increzator.
-E chiar el!
Ochii lui Emmet mai aveau un pic si ieseau din orbite!
-Aha...
-Asta nu-i de bine...
-Relaxeaza-te Emmet!O sa ai o petrecere pe cinste!am spus lovindu-l peste spate.
-Edward...
Vocea lui ingrijorata s-a intrerupt pentru ca deja coboram scarile in viteza la timp sa o vad pe Alice rosie de furie incercand sa tina usa de la intrare inchisa.
-Chem politia!Nu mai impinge!E casa mea!
M-am sprijinit de perete parandu-mi rau ca nu am adus si o punga de popcorn.
Asta o sa fie tare!
Cu toate fortele lui Alice de a tine usa inchisa a reusit totusi sa o deschida ,dar apoi Alice s-a pus in usa refuzand sa se de-a de acolo.
-Nu te las sa treci!a tipat enervata.
-Si cum ai de gand sa ma opresti?Folosindu-ti parfumul Diot de ultima moda sa ma ametesti?
Mi-am ascuns un chicot.La dracu mi-a fost dor de el!
-Incultule se numeste Dior!Si nu...o sa-ti smulg ochii din cap cu unghile si apoi o sa-i strivesc cu piatra ca pe niste gandaci!
Wecs!M-am cutremurat in timp ce Alice a marait la el..nu stiu cum dracu nu ii era frica de ea.Piticul asta era fioros!
-Ei ei..ai crescut Alice-cat, ti-au crescut si sanii si hmm..!Te-ai facut mai fioroasa..imi place!
-Nesimtitule!Nu vorbi asa cu mine potaie!
-Stii ca sunt irezistibil!In doi timp si trei miscari a luat-o in brate si a mutat-o mai incolo in timp ce Al il lovea cu pumnii si zgaria cu unghile,dar el nici nu parea ca simte.
Nu m-am putut abtine si am izbugnit in ras,cand m-au auzit atat capul lui Alice cat si a lui s-au intors spre mine.


-Omule!De cat timp esti acolo?a spus venind spre mine.
-Nu demult dar destul cat sa am o criza de ras.
-Stii ca la asta ma pricep mai bine!
-Care e aia?Sa enervezi pe toata lumea?Sau sa o faci pe Alice sa imbatraneasca mai repede de nervi?
-A..las ca si ei ii place!Ma vrea..a spus intorcandu-se spre ea si tragandu-i cu ochiul.
Am chicotit era mai arogant si infumurat chiar si decat mine.
-Da te vreau...cat mai departe de mine si mai ales cat mai departe de fratemio.
Nu poti sa pleci de unde ai venit?De ce dracu te-ai intors!a strigat Alice lovindu-l peste umar.Auch!Mda...Alice nu l-a suportat niciodata.
-E doar timida,mi-a spus ignorand toata injuraturile surorii mele.
Am ras luandu-l in brate.
-Mi-a fost dor de tine Paul.
-Si mie de tine fraiere.
-Ce dracu cauti aici?
-Da..ce dracu cauti aici?a strigat Alice intr-un ton foarte diferit de al meu.
-Hei...deja vrei sa scapi de mine?a spus Paul privindu-ne si prefacandu-se jignit.
-Da!a strigat Alice,am privit-o iritat.
-Nu ma intelege gresit doar ca ai plecat in Europa...la scoala..si credeam ca nu te mai intorci!Deci de ce nu esti prin Spania cu niste spanieloaice focoase?
-A..am auzit ca se tine din nou cea mai mare petrecere si eu nu puteam lipsi!
-Normal..primul la distractie!
-Doar ma stii!Si frate ce s-a mai intamplat ?Vad ca parul tau tot la fel de gay arata!
L-am lovit in umar ranjind superior.
-Stii ca fetelor le place!Cel putin eu mai pot intra pe o usa!Cand dracu te-ai facut asa mare?
Am spus privindu-mi noul prieten in varianta imbunatatita..mult mai mare si mai musculos.
-Touche!a spus ranjind inainte sa se tolaneasca pe canapeaua din sufragerie punandu-si picioarele pe masuta din fata si sa-i ceara fara un te rog frumos lui Alice sa-i aduca de mancare.
-Ia-ti singur idiotule!Sau mai bine de ce nu cauti pe afara?a spus trimitandu-i o perna in cap pe care Paul a prins-o fara probleme.
-Hey!Gata!Incercati sa fiti mai civilizati!a spus privind de la unul la altul.
-Nu e vina mea ca prostul asta n-are maniere!a strigat Alice uitandu-se la mine nevinovata.
-Alice incearca macar sa faci un efort!am spus privind-o cu speranta.
-Ihh!Tre sa plec ca deja am dureri de cap.Ma duc la Jazz ne vedem diseara!a spus Alice inainte sa-i ofere o privire criminala lui Paul.
M-am uitat la ea infrant.
-Ce asta sunt eu care face un efort ma duc departe de el inainte sa-l omor!
Pa!a spus iesind si trantind usa.
-Asta mica are un temperament..a spus ranjind Paul.
-Da..tu scoti ce-i mai rau din ea.
-Hei..nu multa lume se poate lauda cu asta,a spus superior.
-Esti un idiot!am spus trantindu-ma langa el.
-La fel ca tine..dar deasta ne iubim..Ti-a fost dor de mine iubitule?a spus pe o voce pitigaiata apoi a inceput sa se apropie incercand sa ma sarute.
Am sarit la patru metrii de el..
-Ce dracu?!
-Nu stiu ce-i cu voi Cullenii dar toti ma refuzati.Nu stiti sa apreciati o valoare adevarata!
A spus incordandu-si muschii.
-Esti nebun!
-Da da..mi s-a mai spus.
-In plus eu te cunosc de inainte sa devin un Cullen si crede-ma ca si atunci te refuzam!
-Mda..Si povesteste ce dracu ai mai facut!De ce nu m-ai mai sunat?
M-am miscat inconfortabil simtindu-ma jenat..era prietenul meu si nici macar un telefon nu i-am dat..
-Da..puteai sa ma suni si tu.
-Puteam dar cred ca Alice ma injura,Emmet ma ameninta..iar parintii tai faceau un infarct daca mai auzeau de mine.Am decis sa nu risc!
-Hey!Nu e chiar asa!
-Serios?a spus privindu-ma neincrezator.
-Bine este,am spus razand rasul lui puternic alaturandu-mi-se.
Ei sunt doar nervosi pentru ce s-a intamplat data trecuta..
-Da..imi pare rau pentru asta,a spus inconfortabil.
-Nu-i nimic a fost vina mea doar ca ei nu o vad asa..in plus ai disparut imediat dupa incident nu am putut nici sa-mi iau la revedere.
-Mda..spiritele erau cam incinse si am decis ca e mai bina sa plec..
Chiar unde-i Emmet?
-De ce?Nu ai primit destui pumni data trecuta?a rasunat vocea puternica al lui Emmet
Mi-am ridicat privirea gasindu-l pe scari cu o expresie nu prea primitoare.S-a apropiat incet de noi si l-a atintit cu privirea pe Paul.
-Hey!Am dat la fel de multi inapoi!a spus Paul nederanjandu-se de pe canapea.
-Nu prea cred!
-Despre ce dracu vorbiti?am spus nedumerit privind de la unul la altul.
Cand au ajuns astea doi sa se urasca atat?Data trecuta cand a fost Paul aici se intelegeau bine..totusi a fost inainte ca iadul sa fie eliberat.Mi-am scuturat capul nevrand sa imi amintesc totul.
-Nimic de care ar trebui sa te ingrijorezi.Doar o bataie pe teritoriu..Emmet e cam gelos ca-i iau toata atentia,a spus ranjind iar Emmet l-a injurat.
-N-a fost despre asta si cred ca stii!
-Emmet!l-am avertizat.
-Nu..lasa-l sa vorbeasca!Mai vrei o repriza?Sunt intotdeauna pregatit!
Paul s-a ridicat in picioare punandu-se in fata lui Emmet pregatit de lupta.
M-am strecurat intre ei punand o mana pe fiecare tinandu-i la distanta.
-Ce-ar fi sa pleci Paul?Stii ca nu esti bine primit aici!Credeam ca am fost destul de clar data trecuta ca nu mai vreau sa te vad in preajma lui Edward!a marait Emmet.
-Cred ca asta e decizia lui!a strigat Paul.
-Inceta-ti!Sunt si eu in camera si destul de mare incat sa iau propriile decizii!
-Da..la fel de mare ai fost si cand ai ajuns in spital cu supradoza din cauza potaii asteia!a strigat exasperat Emmet,tristetea si dezamagirea pe care am jurat ca nu o sa o mai dau nimanui era din nou acolo.
-Si eu am ajuns in spital din cauza lui!a strigat Paul iar inima mi s-a oprit.Amintiri cu Paul in spital,batut mi-au invadat mintea.M-am mutat dintre ei spre fereastra incercand sa iau aerul pe care nu-l mai gaseam in camera.Sentimentul de vinovatie ma coplesea din nou in valuri..nu il mai puteam privii pe Paul.
-Despre ce dracu vorbesti?a strigat Emmet privindu-l.
-Nimic!Iarta-ma Edward nu am vrut sa zic asta!Stii ca chestia aia a ramas in trecut!
Am dat din cap inca nepregatit sa-l infrunt.Am inchis ochii strans dorindu-mi ca amintirile sa dispara,mi-am tras parul cu mana frustrat incercand sa-mi compun din nou fata ca Emmet sa nu-si de-a seama.Probabil m-ar ura daca ar afla de ce sunt in stare..toti m-ar ura si pe buna dreptate eram un monstru si un las...doar Carlisle stia si a promis sa tina secret.
-Mda..am spus intorcandu-ma spre ei.
Deci cat timp esti in oras?am spus schimband subiectul.
-Oricat ma primesti!
-Daca ar fi dupa mine ai pleca acum!Si probabil ca nici Esme si Carlisle nu-l vor mai lasa sa stea aici!a spus Emmet zambind fericit stiind ca are doi aliati de partea lui.
Si totusi..daca as vorbi cu tata..nu probabil ca nu..
-Stii are dreptate nu stiu daca mai poti sta aici..e totusi casa lor.Dar promit ca o sa rezolv ceva!i-am spus lui Paul care a dat doar din cap.
-Ai tu grija de spatele meu!a spus Paul replica asta provocand alte sentimente de vinovatie.
-Totdeauna..am soptit.
-Paul nu face asta!A fost gresala mea asa ca eu suport!Trebuia sa stiu mai bine decat sa provoc o bataie cu cine nu trebuie!copilul de 15 ani din mine striga speriat tragandu-l de maneca.Era mai mare ca si mine cu un ani si era si mai demult aici asta dandu-i mai multa putere.Totusi nimeni nu se punea cu James si gasca lui.Toti stiau asta..in afara de mine si tampenea mea.
-Cum te ignora ei pe tine?Pf..Te rog..Trebuie sa faci ceva..Stiu ca esti puternic am vazut asta in prima zi!Termina ce ai inceput si o sa fi respectat aici!
-Paul eu nu vreau sa raman aici!Nu am nevoie de asta!A fost o prostie din partea mea!
Chiar tu ai spus-o!
-Da..stiu..dar o prostie se duce pana la capat!
-Nu-i adevarat!
-E adevarat aici!Ai incredere in mine!Stiu mai multe!
Daca vrei sa supravietuiesti trebuie sa lupti!
-Nu...o sa se opreasca la un moment dat!O sa se sature sa se i-a de mine!
-A spus ca vrea sa te omoare!James e inebunit!
Am inghitit in sec inima batandu-mi cu putere...
-Atunci o sa sunam la politie!O sa vorbim cu directoarea!O sa vorbesc cu Carlisle!
-Politie!Pf..curcanii nu-s in stare de nimic..in plus crezi ca doctorului ala ii pasa de tine?
Crezi ca o sa vina si o sa te salveze de aici?
-Da..mi-a promis..
-Da si mi-emi-au promis multe si totusi tot aici sunt si dupa 5 ani..
-Carlisle nu e asa!
-Edward trebuie sa-l atacam inainte sa ne atace el!
-Paul nu trebuie sa te implici..e gresala mea..
-Nu vorbi asa aici ne aparam spatele unul la altul...Spune-o Edward!
Ca ai grija de spatele meu cum am eu grija de al tau!Spune-o!
-Totdeauna..

M-am trezit speriat inima batandu-mi cu 100 km la ora.La dracu!Stiam ca venirea lui aici o sa trezeasca tot ce am ingropat mai adanc.M-am prabusit inapoi pe perna dorindu-mi ca cosmarul de aseara sa fie doar atat un cosmar nu o amintire adevarata si dureroasa..
-Edward!a strigat cineva de pe canapeaua de langa mine speriindu-ma de moarte.
Mi-am ridicat capul rapid vazand-o pe Alice cum ma priveste determinata.
-Ce dracu cauti in camera mea,Alice?am mornait priviind-o ciudat.
-Lasa asta,a spus ridicandu-se si asezandu-se pe pat langa mine..poate vrei sa te acoperi sunt sora ta si nu am nevoie sa te vad in boxeri,a spus aruncandu-mi un tricou si niste pantaloni.
I-am prins si m-am imbracat rapid.
-Daca nu erai aici nu ma vedeai..nu poate astepta Alice?Nu am nevoie de discutii serioase dimineata.
-Imi pare rau..dar nu..Stai jos!
-Bine..spune tot ce ai pe piept.
-Cred ca stii despre cine vreau sa-ti vorbesc..
-Da..Paul,am spus sigur.
-Da..e cunoscut sub numele ala dar prefer tampit idiot.Ii se potriveste perfect,a spus cu un zambet ucigator eu mi-am rotit doar ochii trecandu-mi o mana prin par.O sa fie o discutie lunga.
-Asa..ce-i cu el?
-Nu a disparut din gresala pana acum,nu?
-Nu..a dormit acasa la Mansen pentru ca parintii nostrii nu l-au primit aici.
-O..ce pacat..a spus ironica.Speram ca a disparut deja.
-Alice e prietenul meu te rog..
-Asta nu inteleg!a strigat privindu-ma cu ochisorii ei mari albastrii si frustrati.
-Ce nu intelegi?am spus calm.
-De ce esti prieten cu el?Stiu..mai ai prieteni idioti dar ei macar sunt normali Paul intrece orice masura..e atat de..ih..e rau Edward.
-Nu e rau,tu doar il urasti.
-Da pentru ca imi dau seama cum e..nici macar Jazz nu-l suporta si stii ca Jazz iubeste pe toata lumea.
-Pentru ca Jazz nu a stat niciodata pe langa el sa ajunga sa-l cunosca,am strigat frustrat.
-Da..pentru ca nu face altceva decat sa bea si sa se drogheze..in plus sa te convinga sa o faci si tu cu el!
-Nu ma convinge..e alegerea mea!De ce vrei sa pui vina pe el pentru ce s-a intamplat?
Am ajuns in spital din cauza mea si din cauza greselii mele!E prostia mea nu a lui!am incercat sa-i explic in timp ce ochii lui Alice s-au intristat.
-Nu esti doar tu..da..e alegerea ta,dar parca de fiecare data cand e el prin preajma uiti sa mai gandesti si faci tot ce-ti spune..zici ca ii esti dator sau ceva..nu inteleg..
El scoate ce-i mai rau din tine si tu nici nu observi asta!a strigat in timp ce eu mi-am mutat privirea din ochii ei..ii eram dator..si orice as face nu o sa reusesc sa schimb asta.
-Alice el a avut o viata grea..tu nu stii ce inseamna asta..
-Da pentru ca eu sunt o fata bogata si fara creier!
-Nu am vrut sa zic asta!Doar ca eu inteleg prin ce a trecut am fost si eu acolo..si e vina mea am adaugat in gand.
-Dar tu nu mai esti asa..esti aici cu noi...ai reusit sa te desparti de lumea aia.
Inteleg ca ti-a fost greu in orfelinat,dar acum esti mai bun,iar Paul e doar un vagabont.
-Alice te rog esti sora mea te iubesc dar inceteaza sa mai vorbesti asa de el!
-Deja te-a schimbat...a spus strigand.
-Nu m-a schimbat!Sunt doar eu!
-Nu..tu nu ai mai sunat-o pe Bella!Cand ai vorbit ultima data cu ea?
Mi-am coborat ochii privind parchetul.
-Nu am vorbit cu ea pentru ca am fost ocupat!
-Pe dracu Edward!A venit Paul si uiti de toti care te iubesc!
Nu am uitat de Bella,ma gandesc la ea in fiecare secunda doar ca acum nu pot fi un iubit bun pentru ea..Cum pot sa o privesc in ochii ei mari ciocolatii fara sa-si de-a seama ca se intampla ceva cu mine..Ce pot sa-i spun?!Ca din vina mea era sa moara Paul?!Ca sunt un monstru?Ea merita ceva mult mai bun... Sunt atat de rau pentru ea..Dar am atata nevoie de rasul,zambetul ei.
-Si acum te certi cu mine!Ieri te-ai certat cu mama si tata,iar pe Emmet il ignori!a continuat Alice.
-E din cauza ca toti aveti ceva cu Paul!
-Da pentru ca noi il vedem cum e cu adevarat!Asta ar trebui sa-ti de-a de gandit!
-Alice nu mai vreau sa vorbesc despre asta!Poti sa pleci?
-Edward te rog gandeste-te inainte sa faci o gresala!
-Alice nu mai am de gand sa ma droghez daca la asta te-ai referit!Stiu mai bine decat atat!
-Nu se vede!
-Alice e viata mea nu te mai amesteca!
-Te iubesc si imi pasa cum vrei sa nu ma amestec?
-Si eu te iubesc doar ca tu nu intelegi...am spus si am iesit afara.Am luat cheile si geaca de piele din cuier,ignorand strigatele lui Esme si m-am refugiat in Volvo pornind cu viteza spre autostrada.
Telefonul mi-a vibrat numele lui Bella aparandu-mi pe ecran,am strans mai tare volanul in mana urandu-ma mai tare.Aveam un inger langa mine pe care nu-l meritam.
Cum pot sa fiu cu ea fara sa o distrug?Eram un las si o persoana demna de dispret..
Am oprit masina trimitandu-i un mesaj pentru ca nu eram sigur de vocea mea..eram sigur ca o sa sune frustrata,vinovata,distrusa..
Nu pot veni azi pe la tine.A venit un prieten in vizita.Vorbim maine
Am scris trimitandu-l vroiam sa scriu ca o iubesc dar nu meritam sa iubesc o persoana atat de buna dupa tot ce am facut.
Ok..poate o sa-l cunosc si eu maine pe prietenul tau.Mi-ar face placere.
Edward tu esti bine?am citit mesajul ei simtindu-ma vinovat pentru ca nu puteam fi acolo pentru ea.
Da sunt bine.Nu-ti face griji pentru mine .am scris rapid
Nu stiu cum sa nu-mi fac griji..Mi-e dor de tine
Bella...am spus oftand
Si mie iubire..si mie
Daca ai stii cat am nevoie de tine...Dar nu pot sa vorbesc cu tine..m-ai ura..
Pentru ca te-am mintit...nu ma cunosti cum sunt cu adevarat.Oare are rost sa las relatia asta sa continue daca demonii mei vin mereu dupa mine.De fiecare data cand imi permit sa fiu fericit ceva se intampla.Bella oare ce vezi la mine?Imaginea asta falsa pe care mi-am creat-o?Sunt atat de putin demn de tine incat imi vine sa urlu...De ce m-ai facut doamne sa iubesc pe cineva atat de pur?De ce m-ai amagit cu luni frumoase daca vi acum si strici totul?Alice greseste nu Paul ma schimba ci Paul ma scoate la lumina cu toate greselile pe care vreau sa le ascund de restul lumii,el stie,el ma intelege..
Am pornit din nou masina indreptandu-ma spre casa lui Mansen..aveam nevoie de ceva tare sa uit de probleme,de realitate,de minciunile,amintirile si trecutul meu.
Bella..de ce viata se incapataneaza sa mi te indeparteze?
Te-ai pus cu persoana gresita Cullen...O sa regreti!am citit mesajul proaspat primit pe sub usa si am strans hartia in mana nevrand ca Paul sa afle de asta.Stiam cine mi-a scris-o am primit o multime de amenintari si tindeam sa cred ca poate James nu o sa renunte niciodata.I-am calcat mandria cand l-am lovit in cantina de fata cu toata lumea fara sa stiu mai bine ca el nu era persoana cu care sa ma pun..eram doar atat de nervos pe mama,pe lume..si totusi nici acum nu imi este frica de el..vroiam prea mult sa-i sterg zambetul ala fals de pe buze.Poate Paul avea dreptate!Poate trebuia sa-l invat inca o lectie!Eram sigur ca o sa castigam era doi impotriva la trei,dar Paul si cu mine eram mult mai antrenati si nu atat de plini de ura cat era el si maimutele lui fara minte Caius si Aro.M-am trantit din nou pe patul ruginit si tare fixand crepaturile din tavan...
-Esti gata Edward?La trei!Bine?vocea lui Paul cat si ochii lui erau plini de entuziasm si determinare.Il aveam doar pe el aici si era gata sa-si de-a viata pentru mine.
I-am vazut pe cei trei apropiindu-se tot mai mult de locul unde eram ascunsi eram sigur ca nu se asteptau sa-si atacam primii.Cu fiecare pas inima mea batea mai tare..

-Edward!!a strigat Paul fluturandu-si mana prin fata mea.
-Ce-i?am spus dupa ce mi-am revenit.
-Unde ai disparut?Pareai departe..
-Nicaieri.Ce vrei?am spus prea ostil.
-Nu stii de unde pot face rost pe aici...a spus privindu-ma cu subinteles.
-Haide Edward nu fi asa las!Ce nu te lasa tata Carlisle sa incerci?a spus Paul intinzandu-mi hartia cu praful alb.Tania,Mansen si restul au inceput sa rada,Jazz m-a tras doar de haina.
-Edward hai sa mergem acasa!
-Da Edward asculta-l pe taticu’!a spus Paul pe un ton ironic.
-Du-te naibii Paul..daca tu nu stii sa gandesti asta nu inseamna ca sunt atat de prosti sa te ascultam!a marait Jazz la el tragandu-ma de haina.
Curiozitatea a pus stapanire pe inima mea in timp ce Tania inhala praful alb cu un zambet pe fata.
-Haide Eddy incearca!O sa te simti super!
Stiam prea bine cat de rau iti putea face heronia..Carlisle ne-a explicat multe cazuri in care adolescenti au murit din cauza inconstientei..Dar acum vroiam ceva sa ma faca sa uit si daca chestia asta o sa reuseasca..am inghitit in sec.
-Edward haide omule!Incearca pentru mine!a spus Paul in timp ce am luat hartia in mainile mele.
-Edward nu face asta!O sa regreti..Unde dracu ti-e mintea?!a strigat Jazz la mine.
-Taci Jazz!am spus tragandu-mi mana din prinsoarea lui.
-Eu plec acasa!a spus privindu-ne socat.
-Drum bun!a strigat Paul facandu-i cu mana in timp ce Jazz a iesit nervos din camera.
Am inhalat puternic simtind arsura din gat...

-Nu stiu Paul!Am renuntat la cacaturile alea!
-Pacat..Nu stii ce pierzi!
-Mda..cand era sa mor cred ca mi-am dat seama ce risc luand droguri..
-Atunci a fost doar o gresala..Eram mai mici nu stiam atatea...Doar nu ma lasi singur acum!
-Paul am spus nu!am strigat intorcandu-ma cu spatele spre el.
-Bine regina dramatismului!Ma duc la baie!A iesit in sfarsit Mansen de acolo o sa-l intreb pe el!
Am dat din cap trantindu-ma din nou pe canapea.Am jurat ca nu o sa ma mai intorc niciodata acolo...drogurile m-au facut sa uit,dar cand nu le luam era groaznic.Am ajuns un dependent inainte sa-mi dau seama ce se intampla..Eram un copil fara minte si prost..care vroia doar sa uite de probleme!Acum stiu mai bine...ele m-au adus doar la un pas de moarte...si toate sentimentele de fericire erau doar iluzii.
-Edward!Nu-mi vine sa cred!Mai traiesti?Ce dracu cauti aici?am auzit vocea lui Mansen de langa mine speriindu-ma.
-Mda...am venit sa vad ce face,nu-l puteam lasa prea mult pe capul tau!
-Da..o adevarata pacoste!Dar stie sa se distreze!a spus ranjind.
-Vad!am spus lovind cu piciorul sticlele de bere goale de langa pat.
-Pe unde ai fost omule?Nu te-am mai vazut pe la nici o petrecere..
M-am miscat inconfortabil nevrand sa discut despre Bella..ea era singurul motiv pentru care m-am tinut departe de prostii...am oftat dorindu-mi sa fiu langa ea acum.
-Hey!Nu-i nevoie sa raspunzi..faceam doar conversatie!a spus Mansen vazand iritarea pe fata mea.Am fost salvat de sunetul soneriei de la usa.
-Ma duc sa deschid!mi-a spus ridicandu-se in fuga..peste cateva secunde camera a fost umpluta de restul oameniilor.Erau aceeasi vechi oameni cu care petreceam incontinuu acum doar cateva luni,doar Jazz lipsea.
-Petrecereee!
-Doamne ala e Edward?
-Edward?!
Nu..copia lui identica!Si in trecut erau la fel de prosti?Mi-am ridicat capul zambindu-le fortat,peste cateva secunde baietii imi strangeau mana si fetele sareau la gatul meu.
-Nu-mi vine sa cred ca ai iesit de sub papuc!Cum de ai putut scapa de mironosita?a spus vocea sacaietoare a lui Tania.
I-am ranjit ironic apropiindu-ma la cativa centimetrii de fata ei si soptindu-i..
-Mironosita aia e cu mult mai buna ca si tine!
M-am indepartat de ei fugind spre scari la timp sa o vad pe Tania injurand frustrata..
Si muzica incepand sa cante cu putere.
Am intrat in camera lui Paul asteptandu-l sa vina din baie...
-Ce cauti aici sus?Nu stii ca petrecerea e jos?a intrebat Paul dupa ce s-a speriat de moarte cand m-a vazut tolanit la el pe pat.
-Ba da..doar ca nu am chef de ei!am spus plictisit.
-Edward pe care il cunosc eu nu spunea nu la nici o petrecere.Ce dracu e cu tine?
-Nimic..doar ca m-am schimbat!am spus radicand nonsalant din umeri.
-E lasa..eu cred ca ai nevoie doar sa te relaxezi.Uite!a spus scotand din dulap o sticla de Wiskey!
-Paul..nu vreau..
Am spus privindu-l enervant inainte sa-i observ cicatricea de pe abdomen..mi-am coborat ochii vinovat simtindu-ma tot mai rau..
-Edward acum suni ca o fata!Taci o data si ciocneste cu prietenul tau!
-Paul...Paul..esti bine?Zi ceva!
-La dracu’!Cred ca ca..m-a injunghiat!Edward...a spus luandu-si mana de pe abdomen sangele colorandu-i tricoul.
Paul!am zbierat in timp ce s-a prabusit in mainile mele.

Am zambit trist luand o gura...arsura din gat devenind prezenta.
-Spune ca nu ti-a fost dor de asta!
Am mai luat o gura simtind cum usor simturile mele amortesc..nu mai vroiam amintiri!
Sunetul telefonului se auzea din fundal,m-am ridicat repede in timp ce o durere acuta mi-a strapuns capul.Mi-am dus mana la cap frecandu-mi tamplele puternic,injurand pe sub barbie.Am privit in jur incercand sa-mi amintesc ce s-a intamplat aseara..se pare ca un pahar a dus la altul..In jurul meu toata lumea dormea,Paul avea strans in brate sticla de bautura,iar Mansen era in baie vomitand tot.Mi-am scos telefonul citind mesajul de la Bella.
Edward unde esti?Sunt ingrijorata..de ce nu mai dai un semn de viata?
La dracu’!Asa-mi trebuie daca il ascult pe Paul...De ce dracu nu am plecat eu aseara?
Am privit ceasul vazand ca e deja dimineata,am stat aici doua zile petrecand...nu mai eram facut pentru chestile astea!
Greata de la stomac si durerea de cap amintindu-mi de ce nu trebuia sa beau....
M-am indreptat spre cealalta baie care speram ca nu e ocupata deschizand lenes usa..
Mi-am privit reflectia in oglinda..ochii mari rosii cu cearcane adanci eram atat de obosit si nu doar din cauza bauturii.Am intrat la dus pornind apa fierbinte permitandu-mi sa uit si sa ma relaxez cand am auzit usa deschizandu-se.Am oprit apa intorcandu-ma spre usa cand cineva a tras perdeaua de la dus..
-Ce dracu cauti aici?!am marait enervant privind-o pe Tania care zambea seducator spre mine.Mi-am infasurat perdeaua de la dus in jurul meu incercand sa ma acopar.Asta nu e de bine!Asta nu e de bine...
-Ce crezi ca fac?..a spus apropiindu-se de mine trecandu-si o mana pe pieptul meu,m-am tras mai in spate lovindu-ma de perete.
-Tania iesi afara!
-Edward de ce esti rau?Vreau doar sa fac un dus...capul meu exploda probabil de aceea nu am putut reactiona atat de repede cand capotul de baie din jurul Taniei a cazut jos,ea apropiindu-se tot mai tare de mine.
Am inghitit in sec urandu-ma pentru ca nu eram indiferent fata de corpul ei gol..La dracu a trecut ceva timp!M-am tras de langa ea,dar ea nu facea decat sa se apropie tot mai mult..
-Haide Edward..stiu ca ma vrei!De dragul vremurilor trecute..Nimeni nu trebuie sa afle!a soptit punandu-si degetul pe buzele mele...apoi s-a lipit de mine si buzele ei de gatul meu.
Nu i-am raspuns dar nici nu am impins-o..Ce dracu fac!
-Sunt sigura ca Bella nu stie sa te satisfaca..Edward tu ai nevoie de mai mult decat o virgina.Eu stiu cum sa te satisfac..si-a coborat buzele spre pieptul meu..
-Bella nu e buna pentru tine..
Am inchis ochii imagini cu Bella invadandu-mi mintea..saruturile lui Tania nu erau nimic pe langa cele a lui Bella,ea imi iubea atat corpul cat si sufletul..nu stia tot adevarul dar o iubeam...doar zambetul ei imi facea ziua mai buna si-mi alunga toate cosmarurile.
Ce dracu fac aici!Sunt un tampit!
-Nu!Pleaca Tania!am spus impingand-o de pe mine,am coborat din dus imbracandu-ma repede si iesind pe usa.M-am sprijinit de perete tragand guri puternice de aer..ce dracu e cu mine?Bella e atat de buna si superba si ma vrea..poate fi cu orice alt ticalos din lumea asta..dar m-a ales pe mine...M-a salvat stiam ca am devenit o persoana mai buna pentru ea si acum era sa dau cu piciorul la toate..era ceva mai bun decat petreceri si sex..aveam familie,prieteni..pe Bella.Sunt mai bun decat viata asta!Paul a trezit demonul din mine...
Dar o sa il ascund din nou..nu o sa dau cu piciorul la viata mea...Am luptat mult,Bella o sa ma ajute..ea a vazut o speranta in mine..nu era totul pierdut.
Am iesit fugind pe scari..aveam nevoie de Bella…o sa-mi uit trecutul..nu mai sunt acelasi om demn de dispret..stiam mai bine acum..am cunoscut dragostea.
-Unde te grabesti asa?am auzit voce lui Paul.M-am oprit intorcandu-ma spre el.
Inima mi-a inceput sa bata cu putere,dorinta,nevoia devenind prezente in trupul meu.
Gatul mi-a devenit uscat in timp ce Paul inhala praful alb de pe masa...
Il priveam cu pofta,aveam nevoie de droguri mai mult decat viata mea in momentul asta,nu mai gandeam vroiam doar sa ma duc sa le gust,doar un pic..doar atat...
M-am apropiat inconstient de el privindu-l atent..
-Scuze frate is nesimtit.Vrei si tu?a spus intinzandu-mi hartia.
-N-ar..trebui..am soptit bataile inimii mele dublandu-se,sunetul lor rasunand in timpan.
-Da..n-ar trebui sa facem multe,dar atunci cum mai putem tari?
Hai de Edward stiu ca vrei,ti-e dor de senzatia aia de plutire...ce te impiedica?
Culleni astea ti-au spalat creierul?Hai ia!
Instinctiv mi-am intins mana in fata,o lupta puternica se dadea in interiorul meu
Am deschis ochii simtindu-mi gatul uscat si dureros in timp ce capul meu se zbatea...
-Edward?S-a trezit!Mama s-a trezit!vocea lui Alice s-a auzit de langa mine.
Am incercat sa o gasesc cu ochii care ma ardeau..intr-un final am reusit sa inteleg culorile..sora mea si mama erau langa patul meu lacrimi curgand din ochii lor.
-Oo..Edward!a strigat Esme imbratisandu-ma trimitandu-mi fiori de durere prin corp,m-am crispat eliberandu-ma imediat.
-Imi pare rau!Te doare?a soptit sarutandu-mi fruntea si jucandu-se cu parul meu..
Plangeau amandoua dar zambeau..

-Esti un prost!Ti-am spus sa nu faci asta!Era sa mori inconstientule!strigatele lui Jazz sunau in capul meu.
-De ce ai facut-o Edward?Nu te-am invatat mai bine?De ce nu ai venit la noi daca ai avut o problema?vocea dezamagita a lui Carlisle si Esme facandu-ma sa ma simt vinovat.
-Edward ma bucur atat de mult ca esti bine..Am crezut..ca..o..sa te pierdem,Alice ma strangea in brate plangand la pieptul meu.
-Esti un prost!Nu stii prin cate au trecut?!De ce ai facut-o Edward?Promite ca nu o sa o mai faci niciodata!Vrei sa mori?vocea nervoasa a lui Emmet..

Mi-am retras mana rapid intorcandu-ma cu spatele..puteam sa rezist..nu o sa mai merg acolo niciodata..am promis asta!
-Sa inteleg ca refuzi?a spus Paul din spatele meu.
-Da..eu..era sa mor din cauza lor..nu merita...ar trebui sa renunti si tu!
-Hmm!De ce?a spus razand.
-Paul drogurile mi-au distrus viata,i-am ranit pe toti pe care ii iubesc..
-Vezi Edward aici e diferenta dintre noi doi!Tu ai pe cine dezamagi eu nu!a strigat nervos..
-Paul....tu ma ai pe mine...
-Nu pare!a strigat venind in fata mea.
Unde vroiai sa fugi inainte fara sa-ti iei ramas bun?
-Eu...
-Nu intelegi Edward?!Lor nu le pasa de tine!Vreau doar sa devi inca un copil model!
Carlisle te-a adoptat pentru ca a facut o promisiune!Nu te iubesc Edward..suntem doar noi doi!
-Nu-i adevarat..ei tin la mine,Bella tine la mine.
-Bella?
-Mda..o mironosita care i-a sucit mintile!a spus Tania care cobora pe scari.
-Nu vorbi asa despre ea!am marait.
-Edward doar cu o singura fata?a spus Paul neviindu-i sa creada.
-Da..Paul..m-am schimbat..nu m-ai sunt acelasi...
Acum am o viata,persoane pe care ma iubesc...acum inteleg asta!am strigat frustrat trecandu-mi mana prin par.
-Nu aveai nimic din toate astea daca nu eram eu!
-Despre ce vorbeste?a spus Tania dar am ignorat-o simtindu-mi inima cum se strange.
-Paul..imi..am spus plin de remuscari.
-Ce crezi ca daca iti pare rau o sa schimbi adevarul?a strigat nervos.
-Nu..stiu ca o sa iti fiu recunoscator toata viata,o sa fiu mereu urmarit de vina,dar m-am schimbat...nu mai pot sa fac asta!am strigat aratand in jurul meu.
-Da..scuza-ma ca am venit si ti-am stricat viata!a spus ironic.
-Nu pot de fiecare data cand vii sa ma simt asa!Nu mai pot Paul...imi pare rau dar eu am mers mai departe.
-Esti un ipocrit!
-Paul...ar trebui sa te indepartezi si tu de viata asta!Nu iti face bine...
Am spus inainte sa ies pe usa aerul rece al diminetii lovindu-mi fata...

Am apasat pedala de acceleratie ajungand intr-un timp record la casa Bellei.Am batut la usa asteptand sa vad din nou ochii ei mari ciocolatii prinvindu-ma.
Cand nu mi-a raspuns nimeni,am intrat indreptandu-ma spre camera ei..am deschis incet usa si am ramas in prag respiratia taiindu-mi-se.Era superba....
Intinsa pe pat in niste pantaloni scurti si maieul ridicat aratand un abdomen superb, mainile ei micute strageau cu putere plapuma care se afla intre picioare,iar parul ei era imprastiat pe toata perna....Corpul ei micut miscandu-se odata cu fiecare gura de aer.Buzele ei mari si rosii erau usor departate,iar genele ei mari ii acopereau obrajii...Puteam sa jur ca era cea mai frumoasa femeie din lume..cand am devenit atat de norocos sa o am?M-am miscat incet incercand sa fac podeaua veche sa scartaie cat mai putin si m-am apropiat de ingerul din fata mea care stralucea in bataile razelor de soare..
Parul ei avea atatea noante..i-am atins cu varful degetelor buchele rebele mirosul si finetea lui punandu-mi un zambet pe buze,apoi mi-am continuat drumul spre fata ei atingandu-i usor genele,obrajii...apoi usor buzele.A murmurat ceva incet respiratia ei calde lovindu-mi buricul degetelor,i-am trasat conturul buzelor moi inchizand ochii si amintindu-mi senzatia cand buzele ei le intalneau pe ale mele...era ceva pentru care merita sa mori...Toate sentimentele de vinovatie si ura fata de mine au disparut lasand doar pace si iubire..Doar atat era nevoie sa o ating si mi-a luat durerea fara sa stie.
Ochii ei mari s-au deschis prinzandu-i in vraja pe ai mei,numele meu iesind de pe buzele ei facand un fior sa ma strabata..Nu vroiam sa fiu nicaieri altundeva..aici langa ea ma simteam fericit si iubit.
-Shh...iubirea mea.Dormi!am soptit mangaindu-i obrazul.M-a tras langa ea in pat luandu-ma in brate si sarutandu-mi obrazul,apoi si-a pus capul pe pieptul meu.
-Unde ai fost?a soptit ochii ei tristi cautandu-i pe ai mei.
-Acum sunt aici!am spus sarutandu-i fruntea.
-Mi-a fost dor de tine..te rog nu mai pleca!
-Iarta-ma!Promit ca nu mai plec nicaieri...Sunt aici acum,am spus simtindu-mi ochii plini de lacrimi.
-Inima ta bate tare!a soptit..
-Stiu!am spus apoi i-am sarutat fruntea inchizand ochii fericit.




-Edward nu trebuie sa faci asta daca nu vrei!a spus privindu-ma timida.
-Dar vreau...de ce sunt eu aici daca sa nu te duc si aduc la scoala..in plus masina ta e un pericol pentru sosele!am spus deschizandu-i usa la Volvo.
-Hei masina aia poate fi bunica la masina ta..Ai putin respect!a spus serioasa.
Am chicotit sarutand-o pe buze..fiorii de electricitate care erau acum atat cunoscuti au inceput sa ne invaluie.
-Trebuie...sarut..sa pornim..sarut...daca nu vreau....sarut...sa intarziu,a spus zambind.
-Bine..sarut..gata plecam..sarut..doar..sarut..mi-a fost doar de tine.
-Si mie!Mult..a spus sarutandu-mi maxilarul.
-Daca vrei sa plecam trebuie sa nu mai faci asta!
-Ce?a spus muscandu-mi usor urechea...un murmur mi-a scapat printre buze.
-Nu stiu l-a ce te referi..a spus inainte sa-i simt limba calda pe gatul meu.Nu am mai putut suporta si am inceput sa o sarutat pasional urcand-o pe capota masinii.Murmurul buzelor ei facandu-mi si mai grea slujba de a ne oprii.
-Trebuie..sa...ne..oprim,am spus in timp ce ma jucam cu gatul ei.Si-a lasat capul pe spate mainile ei gasindu-mi parul.
-O sa-mi fie dor de tine!
-Promit ca nu mai plec nicaieri!am spus oprindu-ma si privind-o adanc in ochi.
M-a iertat atat de repede si nu puteam decat sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru asta.
-Ce o sa faci cat timp pana la 5?a spus ingrijorata.
-Nu-ti face probleme trebuie doar sa vorbesc cu Paul si o sa fiu acolo..i-am spus zambind.
-Daca ai altceva de facut pot merge cu masina mea...am sarutat-o facand-o sa se opreasca.
-Nu am altceva mai important decat sa vin dupa tine.Mi-a zambit fericita zambetul meu formandu-se imediat.
-Doar ca trebuie sa vorbesc cu el...apoi promit ca sunt tot al tau.
-Bine..Ne vedem la cinci.
-O sa numar fiecare secunda..
-Si eu!
Dupa ce am lasat-o pe Bella la scoala pentru cursuri de dupamasa am pornit spre casa lui Mansen..am primit un mesaj de la Paul si chiar aveam nevoie de o discutie cu el..lucrurile nu au mers cum am planuit,ma simteam vinovat si era totusi prietenul meu.aveam nevoie de o despartire mai fericita..Am oftat pregatindu-ma in timp ce am intrat in casa gasindu-i pe toti acolo exact cum i-am lasat.
-EDWARD!au strigat peste muzica,le-am zambit trist.
-Unde-i Paul?
-Sus!mi-a raspuns Mansen dupa care si-a continuat sesiunea de sarutat cu Irina si cu Christine.Am urcat scarile incercand sa nu calc oamenii lesinati pe scari si sticlele de bautura lasate pe jos.
-Paul?am strigat deschizand usa la timp sa-i vad pe Tania si Paul intr-o sesiune de sarutat cu tricourile deja aruncate pe jos.


-A..scuze!am spus in timp ce ei mi-au zambit.
-Sper ca nu e nici o problema,nu?a spus Paul ridicandu-se.
-Nu....deci putem vorbi?am spus privindu-l serios,a ras din nou.
-Edward nici un pahar cu prietenul tau nu mai bei?a spus intainzandu-mi un pahar.
-Sunt cu masina..
-A..am uitat acum esti domnul corectitudine!Te-ai schimbat..mult..in trecut nu ai facut ce era corect,nu?a spus ironic.
-Paul..nu am venit sa ne certam..
-Tania adu-i apa.
-Imediat a spus sarutandu-l din nou.
-Hai sa vorbim..sau poate vrei sa ramani peste noapte?
-Nu..la cinci trebuie sa o iau pe Bella de la scoala!
-Si ea nu poate veni singura?
-Nu..i-am promis si in ultima saptamana nu m-am tinut de promisiuni...
-A..si deci tu o iubesti pe fata asta?
-Da...chiar o iubesc omule,ma face un om mai bun..nu stiu..cred ca ea e aleasa.
-De unde stii tu asta Edward?Adica ai numai 17 ani...Poate o sa te saturi de ea..
Te auzi ce zici..o fata pentru tot restul vietii?
-Stiu ca pare greu de crezut..dar sunt fericit.
-E haios cum tu ai tot ce vrei in viata..tot ce iti doresti..
Si eu unde am ajuns..
-Imi pare rau Paul..daca as putea schimba noaptea aia as face-o..
Eram doar un copil..eram amandoi fara minte..dar acum nu pot face nimic.
Nu mai pot tari in trecut..cu atat vina..ma ucide,vreau sa o las in urma sa-mi pot trai viata.
Am fost intrerupt de Tania care mi-a intins paharul cu apa..
-Mersi,am spus in timp ce a iesit afara lasandu-ne singuri.Am luat o gura mare de apa lasandu-l langa noptiera.
-Si..deci tu cu Tania?
-Da...mereu am luat resturile tale!a spus razand.
-Paul asta nu-i adevarat!
-Ba da..zici ca toate fetele cred ca in lumea asta exista doar un barbat!Si la orfelinat asa a fost..stii..toti te admirau in timp ce eu am ajuns intr-un spital!
Sunt invidios..mereu am fost..si cred ca vreau sa-ti distrug viata..adica de ce tu sa ai un final fericit,o familie,o iubita si eu sa traiesc in strada?!
-Imi pare rau ca totul a ajuns asa..dar Paul ti-am dat bani..te-am ajutat de ce ii dai toti pe droguri?Ai putea sa-ti gasesti de lucru te pot ajuta..dar trebuie sa renunti la prostiile astea!
Iti multum..am spus frecandu-ma la ochi,simtindu-ma ametit.
-Ce spuneai?
-Iti multmuesc ca m-ai ajutat atunci..nu as fi mai ajuns aici daca nu erai tu...
Dar..mi-am inchis ochii agatandu-ma de pat.
-Te simti bine?
-Bella... am spus simtind intunericul invaluindu-ma.

SPER CA V-A PLACUT!M-AM CHINUIT MULT LA CAP ASTA>>AM PUS MULT SUFLET SI CREIER :))
SPER CA E PEPLACUL VOSTRU SI NU V-ATI PLICTISIT
COMMENTATI..Va astept parerile despre Paul,despre ce a-ti mai aflat despre Edward!
PUPICI:*
Read more
7

Cap IVXV

duminică, 4 iulie 2010





BELLA

-T!T!T
-IHH!!!Sunet idiot!
Pentru a 35-a oara in ultima ora sunetul de ocupat imi rasuna in ureche cand il sunam pe “scumpul meu” iubit.Dupa a 20 incercare am renuntat la asteptare si la o dovada ca Edward nu ma uitat aici si am pornit curajoasa prin ploaie.Poate a existat un accident in lant pe autostrada cu multi raniti,sau poate un copac i-a stricat masina sau a facut pana sau pur si simplu si-a pierdut memoria si toate injuraturile pe care nu stiam ca le stiu si pe care i le-am adresat atat in gand cat si cu voce tare,mda am ajuns sa vorbesc singura, or sa ma faca sa ma simt cea mai vinovata...sau poate nu..De ce nu apare???
Nervoasa si uda pana la piele mi-am aruncat telefonul in geanta si mi-am continuat drumul calcand in fiecare balta de pe strada pantofii noi de la Alice devenind istorie.
Chiar acum ploaia obijnuita din Forks trebuia sa devina o adevarata tornada?De ce ma urasti atat Doamne?Cand nu credeam ca poate fi mai rau am fost udata pe hainele deja lipite stramt de corpul meu de o masina care trece in viteza pe strada.
-Mai exista si pietoni idiotule!Putin respect!am strigat la masina rosie deja disparuta pe strada.
De ce nu am acceptat sa ma duca Mike acasa?Mda stiu eu..pentru ca credeam ca iubitul meu o sa-si aminteasca ca trebuie sa vina dupa mine.Daca nu insista atata azi-dimineata spunand”pentru asta sunt eu aici,sa te rasfat si sa te aduc si duc la scoala,macar atata pot face in plus masina ta e un pericol pentru sosele”am continuat imitandu-l intr-o voce proasta pe Edward.
-Mi-e dor de iubita mea!!!Camioneta mea!Jur ca nu o sa te mai neglijez din cauza niciunui proprietar idiot arogant superb de Volvo care nu mai apare.Ihh!!!
In plus tata e plecat din nou cu “afaceri”,da si am spus cu ghilimele pentru ca se pricepe la mintit mai rau decat mine si asta inseamna ceva,Alice si Jazz sunt intr-o noua excursie in Port Angeles pentru cumparaturi,Roze e la cursuri si Emmet la antrenament si mai bine merg prin ploaie,pardon tornada,decat sa fiu intrebata de ce am ajuns singura in ploaie sa nu mai vorbim de Esme si Carlisle,as muri de rusine...asta daca nu mor de hipotermie mai repede.
-Mi-e fricaaa!!M-am plans cu voce tare in timp ce sunetul tunetelor ma asurzeau si padurea ce ma inconjura devenea tot mai inspaimantatoare.
Mi-am scos din nou telefonul incercand sa o sun pe Roze calcandu-mi pe mandrie,dar am fost trimisa direct spre casuta..se pareca nu a iesit de la cursuri.
-Aaa...strigatele mele de frustrare se auzeau in ecouri pe straduta pustie.
Oricat tin la mandria mea,oricat o sa regret asta dupa ce o sa ajung undeva la caldura o sa-l sun pe Emmet.Ce?Caldura era un vis inimaginabil pentru mine acum si daca trebuia doar sa-l sun pe Emmet.La dracu Emmet sa fie!A trecut o ora jumate de cand stau aici un antrenament nu dureaza mai mult.Nu?
-Te rog raspunde!Te rog raspunde!Te rog...
-Alo?vocea plictisita a lui Emmet s-a auzit din telefon.
-Emmet?Emmet!am strigat usurata in telefon,o voce familiara dupa kilometrii prin pustiu.
-Nu eu sunt Emmet,nu Emmet Emmet,cred ca ai gresit numarul.La reve..
A spus confuz..Ce??!Vrea sa-mi inchida??Glumeste!!!
-Stai!Nu indrazni sa-mi inchizi ca jur ca iti scot un ochi cu furculita cand te vad!
Si nu glumesc Emmet!Ajutorrrr!!
-Bella?Nu..nu poate fi Bella..Bella pe care o stiu eu nu vorbeste asa..si mai ales cand vrea ceva..Am dreptate?a spus amuzat.
Face misto de mine!Grozav....
-Sunt Bella,prietena fratelui tau pe care ai denumit-o nu demult cea mai buna sora din univers asta cand Alice nu te-a auzit altfel erai demult mort..am spus incercand sa par iubitoare si apoi strigand:
-Acea Bella!
Te rog fratiorul pe care nu l-am avut niciodata!Ajuta-ma!!!
-Asa mai merge!Buna Bella!Ce faci?a spus mai zambitor.
-Rau ce dracu crezi ca fac...
-Limbajul....a spus amuzant.
Am tras aer adanc in piept cerandu-i lui Dumnezeu putere sa nu-I sugrum pe amandoi frati Cullen.
-Rau Emmet sunt uda pana la piele si umblu singura pe drum si am nevoie de o masina.Urgent!!!
-De ce nu ai spus asa de la inceput?!
-Pentru ca imi place prea mult aici,am spus ironica.
-A atunci de ce m-ai mai sunat?
-Eram ironica!!
-A..stii nu mi-au placut niciodata oamenii ironici..
-Emmet misca-ti fundul ala dupa mine in momentul asta..
Ok!Cred ca ai exagerat Bella un pic nu e obligat sa vina dupa tine..Stiu dar sunt uda si mi-e frig si frica!!
-Te rog Emmet sunt uda lioarca!Cred ca ma imblonavesc de pleumonie!am spus urmata de un nou stranut.Mi-am imbratisat corpul tragand mai tare sacoul ud pe mine.
-Vin acum!Unde esti?a spus ingrijorat.
-A…
Am privit in jurul meu vazand doar padure,iar in spate inca se mai vedea scoala..
Se pare ca nu am parcurs chiar atatia kilometrii pe cati simt.
-Sunt pe drumul de la scoala langa afisul cu bun venit..
-Bine...vin in 10..nu te misca!
-Nu ca as avea cu ce...am spus rotindu-mi ochii..
-Ai spus ceva?a spus nedumerit.
-NU!am strigat prea repede.
-OK...Ne vedem!
-Ok...Mersi Emmet!
-N-ai pentru ce.Pa!
-Pa!...Hai repede!
Am inchis telefonul ascunzandu-l in siguranta in geanta,oprindu-ma din mers si asa nu faceam nici un progres.Mi-am gasit o piatra pe marginea drumului si m-am asezat epuizata incercand sa ma gandesc la lucruri mai frumoase mai calde..o perna si o plapuma,o supa calda...10 minute..nu era asa mult...600..599..598..597...596........
321...320...Am fost intrerupta din numaratul meu de doua faruri imense care ma orbeau.
Mi-am pus mainile instinctiv la ochi si m-am indreptat spre masina.Daca nu era Emmet?
Emmet nu ajunge niciodata mai repede decat a zis,de obicei intarzie...
La dracu daca mai stau o secunda in ploaia asta singura pe intuneric fie ce o fii!Am tras aer adanc in piept si m-am apropiat de masina ocolind farurile orbitoare si urcand fara prea mult gandit pe scaunul de langa sofer.Cand am simtit mainile mari,calduroase si familiare a lui Emmet m-am putut relaxa.
-Doamne Bella..Ingheti!a spus incepand sa-mi frece umerii incalzindu-ma prea putin.
Vroiam sa mai fac comentarii ironice dar era mult prea cald sa mai pot deschide gura.
-Uite ia asta!a spus Emmet dupa ce si-a dat jos geaca lui mare.
-Mer...sii...!am reusit sa adaug printre tremuraturi.Geaca lui era atat de calda si mare acoperindu-mi mai mult de jumatate din corp.Simteam cum fiecare muschi din corpul meu ma durea acum cand isi permitea sa se relaxeze la caldura.
-Ce dracu cautai singura in ploaie?De ce nu a venit Edward dupa tine?
-Daca nu cumva si-a pierdut memoria,masina lui e facuta bucatele bucatele si tocmai acum este ingropata in cimitirul masinilor sau cineva i-a furat telefonul si el s-a pierdut in padure cand fugea dupa hot nu vreau sa vorbesc despre el!am marait aruncandu-i o privire criminala lui Emmet.
-Ok!Gata..am inteles aluzia!a spus ridicandu-si doua maini in semn de predare.
-Bine..ca am lamurit asta putem merge acum acasa?am spus nerabdatoare tremurand din nou.
-A..scuze!Acum!
Si-a luat privirea de la mine si si-a intors corpul mare reusind sa intoarca monstrul de Jeep pe o straduta minuscule fara probleme.L-am urmarit in timp ce apasa o multime de butoane gandindu-ma la camioneta mea si la simplitatea pe care o ador apoi o caldura m-a invaluit usor ploapele mele devenind tot mai grele.
-Bella!Bella!
-H?
-Trezeste-te!
M-am intors pe partea cealalta afundandu-mi corpul in perna moale,dar niste maini puternice au inceput sa ma scuture.
-Termina dracului odata!am strigat ridicandu-ma in fund privind un Emmet amuzat.
-Ce-i asa de amuzant?am marait tintindu-l cu privirea.
-Bella,Bella nu mai petrece atata timp cu baiatul a carui nume nu-l putem pronunta pentru ca devii si tu mofturoasa ca si el.
-Nu e vina LUI!Sunt doar morocanoasa cand sunt trezita crezand ca e cutremur afara.
Rasul lui Emmet a umplut vechea mea camera din casa...LUI!
-Ce dracu caut la tine acasa?!am strigat crizata..
-Cred ca esti irascibila!Poate ai febra?a intrebat Emmet apropindu-se sa ma controleze.
M-am ferit asteptand un raspuns.
-Ce?!Ai spus sa mergem acasa si apoi ai adormit!Nu ai dat explicatii ca vrei acasa la tine si nu la mine..a spus linistit ridicand din umeri.
-Bine..Dar nu e acasa nu?
-Nu.
NU?!Unde dracu e Edward???
-Ok..atunci e bine..deci de ce m-ai trezit?
-A..poi m-am gandit ca vrei sa te schimbi de hainele ude.Vroiam sa te schimb eu dar ma gandeam ca ar fi prea aiurea stii tu..
-Da...stiu...am soptit rosindu-ma 10 noante de rosu..
-Ai pe pat niste haine de-a lui Roze..cred ca o sa-ti vina bine..
Mi-am indreptat privirea spre hainele asezate pe pat apoi m-am intors sa-i zambesc fratiorului meu.
-Mersi...Nu trebuia sa vii dupa mine si sa ma cari din masina si sa-mi cauti haine si...
-Gata..am inteles,a spus razand.
-Da..si totusi ai facut-o,multumesc.
-N-ai pentru ce Bellarina..in plus cataresti un gram.
-Hei!Sunt mai puternica decat crezi!
-Poate dar faptul ca nu poti umbla si mesteca o guma in acelasi timp fara sa ajungi la spital ma face sa ma gandesc la altceva.
-Oricat ti-as fi de recunoscatoare,fara suparare Iesi afara!!
-Stii ca ma iubesti,a spus iesind din camera razand.Am privit in urma lui si chiar daca a spus-o in gluma chiar il iubeam.Mi-am ridicat corpul greu de pe pat simtindu-ma ca si calcata de un camion si m-am dus sa inspectez hainele..Hmm..nu era atat de rau o pereche de pantaloni negrii de trening pana la genunchi si o bluzita verde.Se pare ca Roze are si haine normale...
Oare ce face Edward?Poate chiar a patit ceva...oare si-a dat seama ca trebuia sa vina dupa mine acum?Am oftat nevrand sa incep sa ma gandesc la el,nu vroiam sa inebunesc mai mult decat eram..evitarea e mai sanatoasa.M-am ridicat din pat indreptandu-ma spre baie,un dus fierbinte mi-ar face bine.
Dupa 20 de minute de dus,imbracata si vizibil mai relaxata am inceput sa cobor scarile cautandu-l pe Emmet.M-am apropiat de bucatarie fiind atenta la fiecare scara nu vroiam un picior rupt in seara asta.Mi-a ajuns pe ziua de azi..inainte sa deschid am auzit vocile lui Roze si Emmet..
-Jur ca il omor!!
-Rozie si eu vreau sa il omor dar e fratele meu..
-Al meu nu e,asa ca o pot face eu pentru tine.
-Chiar ii parea rau..
Inima mi s-a oprit in piept si respiratia mi s-a accelerat,a vorbit cu Edward?
-Asa si trebuie idiotul..A lasat-o ore in sir in ploaie si mai are tupeul sa spuna ca ii pare rau?Jur ca Edward nu o sa se mai apropie la un metru de ea ca altfel familia Cullen o sa ramana fara mostenitori din partea lui.
-Cred ca a inteles asta cand ai dat cu veioza dupa el..
A fost aici?Poate a vrut sa-si ceara iertare..sa..ih!!Nu ma pot gandi la asta acum!
-Ma bucur!!
-Roze nu e problema noastra..trebuie sa-i lasi sa se descurce singuri..
-Nu cand Bella are de suferit...
-Stiu dar...
-Nu-i mai lua apararea ce facea cand Bella il astepta?
-Era cu Paul,Mansen stii tu gasca lui...
-Mda stiu...Tania,Laurent,Christine...
-Stii cum reactioneaza cand e pe langa Paul..
-Mda stiu devine un tampit idiot iresponsabil arogant iubit de tot rahatul care isi uita prietena...Chiar credeam ca s-a schimbat,adica era atat de diferit in jurul Bellei si nici nu a mai iesit cu idiotii aia...
-Stiu..De aceea nu ar trebui sa-i desparti,Bella a facut prea multe pentru Edward..
-Mda si toate erau bune si frumoase cand Bella nu suferea.
-Stii ca tin unul la altul,Edward a gresit..toata lumea greseste,faptul ca ii pare rau se vedea clar pe fata lui,crede-ma stie ce prostie a facut...
-Da,dar ea il..
Nu am mai vrut sa ma ascult asa ca am intrat in bucatarie cu un zambet fals pe fata.Nu vroiam sa fiu victima,fata saraca si ranita in povestea asta.
-Buna Bella,esti bine?a spus Roze venind si luandu-ma in brate.
-Da..nu e atat de rau..stii ce se spune ploaia face bine la par.
-Eu n-am mai auzit asta,a spus Roze tinandu-ma la o distanta de ea sa ma inspecteze probabil cautand sa vada contrariul,m-am indepartat de ea luand un loc la masa langa Emmet.
-Uite ti-am facut ceai,a spus Emmet vesel indreptand o cana spre mine.
-Tu?Mi-ai facut ceai?am spus privindu-l amuzanta.
-Da!
-Eu nu beau aia!am spus prefacandu-ma oripilata.
-Bine stiam ca o sa zici asta de aceea am pus-o sa bea Roze prima si inca nu a murit,deci esti in siguranta.
Roze l-a lovit peste cap pe Emmet privindu-l furioasa.
-Au..de ce ai facut asta?a spus Emmet frecandu-se la cap,plangandu-se
-M-ai spus ca Esme a facut ceaiul ala!
-Si?
-Cum si?Daca muream!
-Daca ziceam ca l-am facut eu nu m-ai vroiai sa bei!
-Pe buna dreptate!
-Haide Roze ai spus ca e foarte bun!
M-am uitat la Roze sa astept confirmarea,dupa ce l-a mai lovit odata pe Emmet s-aintors spre mine.
-Dupa cum zice el..inca n-am murit!
Am ras si mi-am dus ceaiul la gura luand o gura mica de incercare..
-E..e..Chiar bun!am spus uimita de gustul dulce
-Asa-i?a spus Roze mimandu-mi expresia.
-Da!
-Nu ma asteptam!
-Nici eu!
-Hei am multe talente ascunse..a spus Emmet mandru tragandu-i cu ochiul lui Roze care a zambit cu toata gura,ok nu vreau sa stiu la ce s-au referit.
-Edward a fost pe aici!a spus din senin Emmet,afirmatia lui a fost urmata de maraitul lui Roze si fata mea socata.
-Emmet!a strigat Roze.
-Ce?!Are dreptul sa stie.
-Bella?a spus Roze privindu-ma in timp ce m-am miscat inconfortabil pe scaun,deci nu puteam ignora pentru totdeauna realitatea?Am tras aer in piept simtind o durere in piept gandindu-ma la cat inseamna el pentru mine si cat de putin insemn eu pentru el daca m-a lasat in ploaie,singura,neprotejata.
-Nu trebuie sa-l vezi daca nu vrei.Bella?Esti bine?
A spus Emmet luandu-ma in brate,am simtit caldura invadandu-ma vroiam niste brate in jurul meu dar bratele astea nu erau alea,astea erau prea mari si puternice,mirosul lui era diferit,corpul lui era perfect langa al meu,a lui Emmet era prea mare..
-De ce a uitat de mine?am spus privind-o pe Roze care ma consola plimbandu-si mana prin parul meu,nu era mana care o vroiam acolo..nu era nimic ce vroiam aproape de mine.Mi-am simtit obrajii inundanu-se cu lacrimi si m-am urat mai mult pentru ca plangeam,eram din nou fragila.
-Atat de putin insemn pentru el?Emmet spune-mi!Ce are gasca lui si eu nu am?Toata saptamana a facut asa,nu ne-am vazut decat prea putin si atunci la insistentele mele.Mereu era plecat ba cu Paul ba cu..ih..pun pariu ca si acum e cu Tania si rad de mine!De ce imi face asta?Ieri dimineata i-am spus si si-a cerut iertare m-a dus la scoala si mi-a promis ca vine dupa mine,ca nu mai amana nici o intalnire si a facut asta!
De ce?!De ce spune ca tine la mine si dupaia imi face una ca asta!
Lacrimile curgeau acum nervoase si eu strigam din toti plamanii..nu mai intelgeam nimic..
-Bella Edward nu te merita!a spus Roze privindu-ma trista.
Mi-am sters furioasa lacrimile de la ochi in timp ce Emmet mi-a sarutat crestetul capului.
-Ba da ma merita,eu nu-l merit pe el!Mereu am crezut ca nu merit sa am pe cineva ca el langa mine si acum se adevereste s-a saturat de mine..
De ce a trebuit sa ma amageasca daca stia ca o sa-mi franga inima?
De ce?De ce?
-Bella trebuie sa incetezi sa-l privesti pe Edward ca un zeu grec coborat din ceruri...
Nu e perfect..e un om greseste,sa nu crezi ca nu tine la tine pentru ca am vazut asta azi era distrus,suparat pe el pentru ce ti-a facut,a spus Emmet incercand sa ma consoleze.
-Bella e gresala lui,el e un tampit daca nu stie sa aprecieze ce are langa el,Bella esti prea buna pentru Edward..el a fost mereu prea complicat si inchis in el si nu stiu Bella e doar Edward..Nu stiu daca e bine sa fii langa el,te face sa suferi mai mult,si tu nu meriti asta scumpo..nu meriti...esti prea buna,a spus Roze incercand sa-mi stearga lacrimile dar curgeau iarasi la loc.
-Poate ar trebui sa vorbesti cu el,nu acum,dupa ce te mai linistesti sa incercati sa rezolvati problemele astea si nu uita iubita ca noi suntem alaturi de tine.
-Da Bellarina putem scapa de cadavru daca vrei!
-Emmet!am strigat amandoua si apoi am inceput sa rad printre lacrimi...
Odata si odata o sa trebuiasca sa-l infrunt dar nu acum...
Azi nu mai pot!A fost o zi prea lunga..
Read more