12

Cap IVXVII

joi, 21 octombrie 2010

BELLA



-Ce faci acolo?a intrebat vocea lui Alice sperindu-ma.
-Nimic!am soptit mult prea repede,ascunzand telefonul sub perna.
Bravo Bella sigur nu si-a dat seama ca se intampla ceva.
Inchizandu-mi ochii am asteptat ca Alice sa inceapa cu intrebarile,asta nu sa intamplat.Usurata am deschis incet ochii,iar Alice privea din nou pe geam plictisita.
Nu dadea semne ca s-a prins de ceva sau poate a decis sa se faca ca nu vede oricum eram fericita.
Am privit din nou cartea prefacandu-ma ca citesc,evitandu-i cu orice pret ochii tristi si intrebatori.Inca zece minute.Mai pot suporta inca zece minute,concentrandu-ma sa respir usor am privit repede spre geam.
-Stii Bella..
Si se pare ca astea zece minute au devenit mai insuportabile,nu ma intelegeti gresit,
e prietena mea,o iubesc,doar ca m-am saturat sa ma faca sa ma simt vinovata.
Toata situatia asta nu este vina mea,de ce nu putea sa ma lase in pace,vroiam sa fiu singura..singura!!..doar atat.De ce ceream prea mult?
Am fost si de acord sa vad in fiecare zi o ora...speram sa o fac sa se linisteasca,sa nu ma mai sune,sa-mi tina predici lungi,sa incerce sa afle tot,sa-mi povesteasca despre el si mai ales sa-i umple minte lui Charlie cu prostii.Am crezut ca daca stau o ora cu ea era mai bine decat sa fie aici permanent batandu-mi in usa,macar Charlie pleca dupa zece minute.Acum imi lasa pizza la usa si pleca.Ea era un mic dracusor impelitat.
Pana si EL a renuntat...Probabil ca Charlie a avut ceva de spus acolo,si pentru asta ii eram recunoscatoare.De ce nu putea sa faca acelasi lucru si cu Alice,sa o ameninte cu puscaria sau sa incerce sa o impuste sau ce dracu a facut sa scape de celalalt.
Iff!Acum vreau sa moara Alice?Ce dracu e cu mine?Nu..nu sa moara doar o sperietura..Da..o sperietura i-ar fi de folos sa nu mai incerce sa fie Sailor Moon,printesa care incearca sa salveze pe toata lumea!
Am fost intrerupta din sirul meu de ganduri de mana lui Alice.Am tresarit speriata indepartandu-ma rapid.Se pare ca doua saptamani de lipsa de atingere cu alti oameni iti face asta.Am privit in sus injurand a 1000 tentativa a lui Alice sa obtina ce vrea de la mine.M-am saturat de asta si de ochii ei mari,tristi care ma faceau sa ma simt vinovata.
Mi-am indepartat rapid privirea inainte ca sentimentul sa puna stapanire pe mine.
-Bella..a spus aproape plangand.Vroiam sa imi pun mana la urechi ca si un copil mic.



Nu vroiam sa aud ce are de spus.
-Nu mai poti continua asa.Am facut pana acum ce ai vrut tu,ti-am lasat spatiu.
Nerecunoscatoarea...in fiecare zi am vazut-o.Ce mai vrea?
-I-am ascultat pe toti care spuneau ca trebuie sa te las sa-ti revi singura,numai Emmet e deacord cu mine ca meriti o bataie si totul se rezolva.Am facut cum au vrut ei,dar asta dupa cum vezi nu functioneaza de aceea de acum totul se schimba.
M-am saturat de faza asta a ta Bella,te inteleg ca nu vrei sa-l vezi pe Edward..
-Taci!am strigat acoperindu-mi urechile simtind durerea inundandu-mi corpul.La dracu la dracu la dracu!!!Numele lui rasuna puternic in urechi facandu-ma sa inebunesc.
-Stii ce Bella?Am tacut prea mult!Acum o sa ma auzi chiar daca asta o sa ma coste prietenia ta!Alice zbiera ochii ei mari devenind furiosi.
-Stiu te doare!Dar e doar un baiat..
-Nu Alice!NU stiii!NU ai cum sa stii!Daca vrei sa vorbim!Hai sa vorbim!
Spui ca ma intelegi,ca suferi alaturi de mine dar nu e asa te simti doar vinovata pentru inca o victima lasata de el in drumul lui.Deaia esti aici vinovatie!
-Bella!vocea ranita a lui Alice imi zgaria urechile,corpul ei micut facand un pas in spate.
Asta nu ma facut sa ma opresc.Aveam de spus atatea dupa ce am tacut!EA a vrut sa vorbesc.
-Stiu ca preferi sa stai cu Jazz decat cu mine.Te inteleg...pentru ca tu ai pe cineva care te iubeste!Nu stii cum e sa pierzi pe cineva,sa suferi atat incat sa nu poti sa respiri.
Pentru ca Alice fiecare gura de aer ma doare...nu pot sa fac mai mult decat sa respir!
Nu-mi mai cere atatea!am zbierat printre suspine de lacrimi.
-Bella dar nu trebuie sa fie asa!Si el sufer....
-Alice te rog!!Nu-mi vorbi de el!Nu pot!Nu pot sa fac asta!am spus indepartandu-ma de ea.
-Bella!!
M-am ridicat din pat,deschizand larg usa.
-Alice e timpul sa pleci.
-Nu plec!
-Alice nu ma face..
-Nu Bella trebuie sa treci peste asta,lasa-ma sa te ajut.Pot sa te ajut!De ce nu ma lasi?
-Pentru ca de fiecare data cand ma uit la tine imi aduc aminte de el!Doare!!am strigat
simtind ca nu am destul aer in plamani.
-Trebuie sa inveti sa traiesti cu durerea!Nu te pot lasa Bella!Esti prietena mea!
Nu pot sta aici in timp ce tu mori incet!Stiu ca ma urasti,dar asta o sa inceteze!
Am vorbit cu Charlie maine te intorci la scoala!
-Iesi afara Alice!am strigat inebunita de furie.
Am urmarit-o in timp ce a iesit pe hol ducandu-se la Charlie,apoi am tranitit furioasa usa.
Nu pot face asta!Nu pot face asta!corpul meu tremura de suspinde in timp ce-mi aluneca pe podeaua rece.Incercam sa-mi imbratisez corpul rugandu-ma sa nu se rupa de atata durere,vroiam sa dispara,vroiam sa trec peste la fel de mult ca Alice dar nu puteam sa fac asta.Asta era solutia ei?Sa ma intorc la scoala?Acolo o sa fie el!Nu pot sa-l vad!
La auzul numelui sau simt ca inima mea se opreste,cum pot sa stau in aceasi clasa cu el fara sa nu inebunesc,cum pot sa-l aud,cum pot sa-l miros stiind ca toate astea nu mai sunt ale mele?
Dupa ce corpul meu a incetat sa ma mai doara atat,mi-am intins mainile si picoarele incercand sa le fac sa revina la viata,podeaua rece intotdeauna ma ajuta.Dupa fiecare cadere urma un sentiment de amorteala,chiar si corpul meu se simtea mai relaxat....am inspirat bucurandu-ma macar de cateva minute fara durere.Era deja intuneric in camera si nu vroiam sa ma gandesc ca maine o sa-l vad.
Trebuia sa ma pregatesc cumva,puteam sa ma opun cat vreau dar stiam ca trebuie sa ies odata in lumea reala...Charlie nu o sa mai fie de acord sa stau inchisa intr-o camera si totul datorita lui Alice.M-am ridicat tremurand apropiindu-ma de pat.
Era acolo sub perna...trebuia doar sa respir...
Mi-am intins degetele tremurande punandu-mi telefonul la ureche.




Ai 45 de mesaje noi.Am respirat adanc incercand sa ma pregatesc..
Primul mesaj:Bella...te rog iubire.Stiu ca am gresit..Lasa-ma sa-ti explic.Imi pare....Mesaj sters!
Am apasat furioasa delete incercand sa-mi sterg din minte vocea lui.Am scapat telefonul aterizand jos cu un puternic”tum”,bucatele din el imprastiindu-se prin toata camera.
Ochii mei erau invadati de lacrimi,iar pieptul mi s-a strans.Vocea lui catifelata ce-mi provoca fiori prin tot corpul,amintiri cu prima data cand ne-am vazut,cum ne loveam unul de altul mereu,privirile,atingerile,primul sarut.Mi-am strans ochii puternic incercand sa uit.
-Bella?Esti bine?Am auzit un zgomot ciudat..vocea lui Charlie se auzi de dupa usa.
Nu i-am raspuns,nu puteam inca vorbi.
-Bella?Vorbeste cu mine!Stiu ca Alice ti-a spus deja!Maine mergi la scoala!Nu o sa mai accept sa te izolezi!...Maine o sa iesi din nou printre prietenii tai...iar in legatura cu el....
Bella iubire o sa am grija sa stea departe de tine..am vorbit deja cu profesorii.
Nu o sa trebuiasca sa vorbesti cu el,dar o sa mergi la scoala si gata.
Bine?a facut o pauza asteptand sa raspund,apoi a oftat infrant si s-a indepartat de usa.
-A..ne vedem maine Bella!Noapte buna!
Nu vroiam ca noaptea asta sa mai treaca!