11

Cap V

marți, 15 decembrie 2009

BELLA

RING!RING!Alarma era salvarea mea din visuri urate.Nu visuri,cosmaruri nenorocite, amintiri care m-au marcat pe viata.Fiecare vis cuprindea aceasi disperare durere pentru ca nu o puteam salva pe mama.Murea in fiecare noapte din nou si din nou, iar eu eram legata in dulap si nu puteam face nimic.Phil ii lua viata singurei fiinte care ma iubit si care ma va iubi vreodata cu un zambet pe buze, cu o satisfactie sufleteasca.
Imi lua minute bune sa realizez ca Phil era departe de mine si nu imi putea face rau.Ca a trecut un an de cand mama mea iubita era moarta ca toata viata mea s-a schimbat ca acum stau cu un strain in casa,Charlie, tatal meu daca poti sa numesti tata pe cineva care nu s-a interesat de tine 10 ani.
Imi uram noua viata, viata hm,mai bine zis o supravietuire de pe o zi pe alta, o amortire. Zilele treceau fara sa-mi dau seama,dar acum era mai greu.Aveam scoala care necesita o oarecare atentie, o iritare in stomac sa stau sa ascult toate barfele despre mine.Da noua atractie a scolii, ciudata muta.
Ma izolam in lumea mea si ma prefaceam ca nu aud si nu inteleg nimic nici comentarile de pe holuri,nici replicile acide ale Jessicai
Acum urma inca o zi in care ma prefacem.Enervata am facut un dus sa ma relaxez mi-am luat bugii si pulovarul si am pornit spre camioneta mea.
Am ajuns prea repede in curtea liceului.Nu-mi doream deloc sa fiu aici dar trebuia sa ma comport cat mai normal, o adolescenta normala merge la scoala, dar totusi o adolescenta normala vorbeste!Inca ma rog sa nu afle Charlie ca frumoasa lui fiica nu scoate un cuvant la scoala, este atat de entuziasmat ca imi petrec timpul altundeva decat in casa incat crede ca poate devin normala.Gresala lui!
-Isabella!
Oo nu, nu Mike.Te rog nu Mike.Ma intorc cu ochii inchisi si cu o rugaciune in minte:NU Mike!.Cu frica imi deschid ochii.Da E Mike!Trebuia sa stiu Doamne ca m-ai parasit inca de cand mi-ai lasat mama sa moara.Dar totusi iti bati joc de mine!
Am incercat sa-i zambesc frumos dar cred ca mi-a iesit un zambet infiorator.Bine poate se sperie si fuge
-Ce mai faci?
Nici o sansa tot aici e!Am ridicat din umeri, doar nu chiar credea ca o sa-i raspund
Sunt muta!!Sau asa credea el!In fine!Copii astea nu stiu ce inseamna sa fii mut ar fi trebuit deja sa nu mai astepte un raspuns de la mine,dar nu Mike statea in fata mea cu un zambet mult prea mare in asteptarea unui raspuns cred..
Sau ce naiba vroia de la mine?Il privesc incruntata
-A..Cred ca ai biologie!lasa-ma sa te conduc la ora
Ce dragut din partea lui!IH!Oare o scap vrodata de el?
Am pasit timida alaturi de el prin culoarul scolii.In sfarsit am ajuns si la labortaor.
-Asta este laboratorul!Nu stiu cine este partenerul tau, eu sunt cu Jessica dar o sa facem schimb sa fiu eu cu tine tot timpul
O nu!!In nici un caz!Serios Doamne?Doar atata poti?
Am incercat sa mimez exasperarea pe chipul meu, sa ii neg din cap, dar se pare ca nu eram prea buna la asta sau nu vroia Mike sa inteleaga ce ii zic
-Nu-ti fa griji!Jessica nu are nici o problema cu asta!
As vrea sa o cred si pe asta,o parte din faptul ca Jessica ma ura acuma era ca Mike nu o mai baga in seama pe ea ci doar pe mine.I l-as fi cedat oricand dar pe mine nu ma intreba nimeni.Eram muta nu proasta!Puteam simplu sa ii scriu pe un caiet Mike esti un prost! Si sa terminam odata cu nebunia asta.Mike era dragut, se comporta bine cu mine poate daca eram o fata normala nu aveam nici o problema sa stau cu el ,dar asa?!Ce nu intelege nimeni era ca eu nu sunt o fata normala!
Acum am pasit in clasa resemnata cu ideea ca voi petrece o ora alaturi de Mike!
-Buna ziua, domnule profesor!spuse Mike zambaret
As vrea sa fac schimb de parteneri de laborator sa pot sa stau eu cu Isabella.Nu cred ca o cunoasteti ea este Isabella Swan,fiica serifului si are o probelma.Acum Mike se apleca spre profesor sa-i sopteasca la ureche:Este muta!..Si eu i-am promis tatalui ei ca voi avea grija de ea.
Doamne cand a vorbit el cu Charlie?Ce bine se preface!Poate chiar ar trebui sa-i fac cunostinta cu tata sunt 100% sigura ca l-ar impusca in primele zece seccunde sa stie ca un baiat umbla cu fata lui.Am chicotit pentru mine.
-Mike Newton chiar sunt impresionat pentru grija de care dai parte pentru o fata inocenta, daca partenerii vostrii de laborator nu au nici o obiectie puteti sa va mutati impreuna
Iara-si pe mine de ce nu ma intreaba nimeni?
-Isabella Swan esti partenera cu Edward Cullen.Edward esti de acord sa fi de acum partenera cu Jessica?
Cand i-am auzit numele furnicaturi mi-au trecut prin locul unde ne-am atins.Timida mi-am ridicat privirea sa vad cel mai perfect om cum ma privea.Ma privea?Am simtit cum obrajii mi se inunda.
-Domnule profesor, daca Isabella nu are nici o obiectie as vrea sa ramana ea partenera mea.
Era singurul care m-a intrebat ce vreau de cand am ajuns in liceul asta.Din nou m-am pierdut in ochii lui, era un verde supraomenesc care te ametea si te facea sa uiti de restul lumii.La naiba!De ce era asa frumos?
-Isabella!profesorul m-a extras din transa
Ce zici?Vrei sa ramani cu Edward Cullen?
Edward ma privea cu speranta,Mike cu iritare si profesorul cu nervozitate.
Cum sa renunt la o ora alaturi de baiatul asta perfect, chiar daca am auzit ca era un Don Juan am promis ca nu o sa-l judec si in plus stiam ca nu exista nici o posibilitate ca noi doi sa fim nici macar prieteni dar totusi o ora cu el suna mult mult prea bine in comparatie cu o ora cu Mike
Am mimat un “da” timid si nu mi-am permis sa il privesc pe Mike deoarece stiam ca o sa ma speriu.
-Bine domnisoara, ocupa-ti locul in banca.Sa incepem ora!
M-am apropiat de banca lui Edward si mi-am ocupat locul timida, obrajii mei ardeau si asa si mana unde m-a atins.Poate pentru el nu a insemnat nimic,dar pe mine nu m-a mai atins nimeni de un an de zile pentru ca imi aducea aminte de Phil,iar atingerea lui a fost ca un curent care m-a trezit din starea de amortire.
M-am ascuns dupa perdeaua de par si am inceput sa scriu ceea ce dicta profesorul.
Edward a rupt o bucatica din caiet si scria ceva foarte concentrat,apoi mi-a imanat hartiuta.Pe un petec de hartie erau asternute doua randuri cu cel mai ordonat si perfect scris:”Imi pare rau daca ti-am stricat planutile cu Newton, dar mi-ai lasat impresia ca nu vrei sa stai cu el”
Ce?Cum i-am lasat eu impresia aia?Poate s-a uitat la mine cand am intrat in clasa.Am luat o gura de aer sa-mi fac curaj si am scris un raspuns:”Nu vroiam. Multumesc”M-am incruntat si scrisul meu arata mult prea urat fata de al lui.Parca era o mazgalitura.I-am impins foaia, fara sa il privesc
Era cea mai lunga conversatie pe care am avut-o de mult timp.Eram pierduta in ganduri cand am vazut din nou hartiuta in fata mea.A mai scris ceva!A mai scris ceva!Mai aveam un pic si faceam un dans al fericirii.Ce?Nu in fiecare zi un baiat se hotaraste sa vorbeasca cu tine si nu era orice baiat era Edward
“Pentru nimic stiu ca Newton poate fi un ticalos uneori.Nu uneori tot timpul”
Avea dreptate, se pare ca gandeam la fel.Mai incet Bella!
“Nu cred ca am avut ocazia sa facem cunostinta eu sunt Edward”
“Bella”
“Bella,imi pare bine de cunostinta, sper ca nu te-am speriat zilele trecute pe hol, nu asta a fost intentia mea”
De ce i-am zis ca ma cheama Bella?!Mi-am tras o palma mental.Poate din cauza ca este atat de bun cu mine,era singurul care se preocupa de ceea ce credeam.Din cateva fraze pe hartie mi-a devenit mai apropiat decat Charlie.
A... da trebuia sa ma concentrez la un raspuns
“Imi pare rau nu am vrut sa te deranjez pe tine si pe iubita ta?”
Nu-mi vine sa cred ca i-am scris asta.Stiam ca nu era iubita lui dar poate aveau ceva relatie deschisa.Cine era eu sa il intreb de iubita lui?Poate acum crede ca sunt interesata de el.Poi Bella, chiar esti!Nu-i adevarat!ma minteam singura.E dragut si toate alea,NU nu dragutz superb, dar de la visare cu ochii deschisi pana la realitate era prea mult.
Probabil vorbea acum cu mine pentru ca se plictisea si ii era mila de noua muta a scolii.O nu!!Crede ca sunt muta?Toti copii din scoala cred asta probabil si el.Pentru prima data imi parea rau ca am inventat minciuna asta care a scapat de sub control.Dar nu eu am inventat-o numai nu am negat-o si faptul ca nu am mai scos nici un cuvant nu imbunatatea situatia.
Totusi dintre muta si ciudata emotional care se inchide in lumea ei pentru ca acolo era mai sigur, muta era cea mai buna varianta.Paream mai putin ciudata decat eram.Deci da gradul meu de ciudatenie se imbunatateste pe zi ce trece.
Ma bucur ca nu m-a intrebat pentru ca hipnotizata de ochii lui sunt sigura ca ii raspundeam.Of doamne!De ce era asa superb?Si asa pe hartia din fata mea am purtat chiar o conversatie mi-era frica ca poate nu mai stiu cum sa ma comport in jurul oamenilor.
“Nu e iubita mea.Si chiar m-ai salvat atunci.Multumesc.”
Mi-a multumit!Am observat in jurul meu ca clasa se golea, ce s-a sunat?Cand a trecut timpul asa repede?Vroiam sa mai raman langa Edward sa nu mai plec niciodata.
-Se pare ca timpul zboara cu tine!Hai te conduc la urmatoarea ora!Si mi-a dat cel mai frumos zambet.Cum puteai sa refuzi asa ceva?!
Am dat din cap ametita si ne-am indreptat spre iesire.Cand totul era pefect visul meu s-a sfarmat incet,dar sigur in bucatele.Tania era acum toata peste Edward.Da in fata mea s-a agatat de el si acum il saruta.Si parca nu era iubita lui!?Ranita mult prea tare am plecat de acolo si le-am lasat intimitate.Si de aceea nu vreau sa ies din lumea mea pentru ca tot din lumea reala doare prea mult.Si nu mai vreau durere.M-am saturat de durere!