14

Cap XIV

luni, 28 decembrie 2009

BELLA

-Vei ramane acasa si cu asta am terminat discutia!imi spuse enervata Alice.
-Nu!Vreau la scoala!
-Cum sa vrei la scoala Bella?!
Bine stiu exageram, dar decat sa raman singura in casa asta mare mai bine mergeam la scoala.
Ai uitat de Mike?De restul scolii?
Mike,Barfe...nu cred ca eram pregatita sa fac fata unei scoli intrgi...Totusi nu imi placea sa raman intr-o casa straina si sa ma prefac bolnava.Chiar nu eram!
-Bella tata mi-a spus clar si raspicat sa nu te las sa vii cu mine.
-IH!
Carlisle!Era numai vina lui.Daca stiam ca e atat de protector nu m-ai veneam aici.Nu am stiut in ce ma bag!Se comporta cu mine de parca as fi o papusa de portelan.
-Alice nu vreau sa stau singura!i-am spus incercand sa fac pe victima cu niste ochi mari inlacrimati.La Alice merge intotdeauna la mine de ce nu ar merge?
-Nu face ochii aia Bella, ai uitat cine i-a inventat!imi spuse mandra Alice.
In plus nu esti singura.Edward e pedepsit si sta si el acasa!
O nu!Edward sta acasa!
-Te rog Alice!Nu ma lasa aici!!!
-Bella nu te mai intelg.Stai si gata!Eu am plecat!Ma intorc la trei si du-te schimba-ti pijamelele!
-Ce pijamale Alice?Sunt hainele mele?!
-Ce???Doar nu ai de gand sa ramai cu ele!La trei trebuie neaparat sa mergem la cumparaturi!Nu m-am ingrozit pana acum pentru ca credeam ca erau pijamale..Bella vrei sa mor,alea nu se pot numi haine...
M-am uit cu ce m-am imbracat, era o pereche de pantaloni sport si o bluza larga alba.Nu era chiar asa rau.
Alice exagera!
-Pa Alice!Te grabeai nu?
Si am impins-o pe usa.
Putea fi foarte enervanta uneori!Un spiridus pitic pregatit sa-mi faca viata un iad!
Dar dupa ziua de ieri petrecuta cu fetele ma simt mult mai bine in jurul ei.Nu mi-e mai frica sa vorbesc, asta cand nu pomeneste de shoping.Doamne sper sa traiesc dupa ziua de azi!
Azi??!Edward?!Poate ar trebui sa fug in camera sa ma inchid acolo si sa nu mai ies.
As putea sa dorm pentru ca aseara dupa micul incident cu Edward nu am inchis un ochi.
Mi-am repetat scena in cap de miii si mii de ori, iar acum nici nu mai sunt sigura daca s-a intamplat.Cred ca a fost un vis.Doar la amintirea lui simteam cum ma lasa genunchi...
-Buna!
Apoi i-am auzit vocea.Am tresarit si m-am intors incet sa-l privesc!Te rog doamne sa nu mai fie doar intr-un prosop pentru ca nu raspund de reactiile mele.Ieri imi doream prea mult sa-l sarut, sa-mi bag mana prin parul lui ud, sa-i miros pielea.Mi-am simtit obraji rosindu-se.
Bella!!Trebuie sa te controlezi!Cum poti gandi asa!!
-Buna!am rostit timid.
Era mai frumos decat mi-l aminteam.Parul ii era ciufulit in toate directiile,avea doi ochi verzi somnurosi.Doamne era superb!Cum putea arata atat de bine dimineata?
-Nu intarzii la scoala?
M-a intrebat preocupat.
-Daca vrei pot sa te duc pana acolo.Ma intreb de ce Alice nu te-a asteptat.O sa vorbesc cu ea!Asteapta-ma 2 minute sa ma imbrac si vin!
Vroia sa ma duca la scoala?!Ce??
-Nu e nevoie,parca am citit dezamagire in ochii lui,tristete.Doar nu era trist din cauza mea?Trebuia sa-i explic repede
-Carlisle a spus ca e mai bine sa stau acasa.
-Aa..Si eu sunt pedepsit.Deci se pare ca avem casa doar pentru noi, imi spuse cu un zambet seducator.
Am uitat sa respir.
-Bella cred ca trebuie sa vorbim.
Acum ma privea cu ochii aia pe care i-am visat toata noaptea,verdele ala ma inebuneste. Oficial verde e culoarea mea favorita!Am uitat din nou de mine eram intr-o transa si uitam sa reactionez, sa-mi feresc privirea, sa ma misc, sa fug dracului din camera asta.Imi era frica de reactiile mele, mai aveam un pic si jur ca saream pe el.Nu stiu ce Doamne era cu mine..Nu eram asa de obicei adica niciodata nu am fost atrasa de un baiat, chiar si inainte de Phil mereu ii credeam niste dobitoci plini de hormoni, dar cu Edward eram alta.Eram atrasa de el in cel mai idiot mod posibil.Ar trebui sa-mi revin inainte sa fac vreo prostie.Sa sar pe el de exemplu sunt sigura ca ar suna la politie.Dar Charlie e tata si nu m-ar aresta,am chicotit in gand.Eram clar ceva in neregula cu mine.Ce bine ca Edward nu poate citi ganduri ca as fi moarta de rusine si el mort de groaza.
Nu ii voi spune niciodata ca sunt atrasa de el asta chiar si cu pretul vietii, nu as permite sa fiu din nou respinsa, ranita.Adica Edward clar nu ii place de cineva ca mine, si acum se comporta mai bine pentru ca am fost bolnava.
Am auzit melodia telefonului lui Edward.Salvata de clopotel!
Mi-am revenit din transa ciudata de mai devreme in timp ce el a raspuns la telefon.
-Alo!Da Jasper!Scuze frate!Am crezut ca ti-a spus Emmet.Nu am fost suspendata ca l-am batut pe Newton.
Ce a fost suspendat din cauza mea?O nu!Simteam cum vinovatia ma loveste drept in cap.E numai vina mea!Ar trebui sa ma revansez.Si sa ma opresc din visare cu ochii deschisi.
-Da stiu!Las’ ca mai vorbim!Pa!Si eu!Succes cu Alice!
Dupa ce a inchis telefonul s-a apropiat din nou de mine.
Nu o sa ma las din nou fermecata de ochii lui.Nu o sa ma ...Prea tarziu.Iarasi ma privea si imi simteam inima cum bate nebuneste.Eram absolut sigura ca si el o aude.Batea prea tare!
-Multumesc!i-am soptit timida.Si normal am rosit!
-Pentru?!ma intreba confuz, fara sa-si mute privirea din ochii mei.
-Ca m-ai salvat de Mike nu cred ca ti-am multumit cum trebuie..si si ..imi pare rau ca ai fost suspendat din cauza mea, am reusit sa soptesc cu inima mea care batea nebuna si obrajii care se roseau tot mai tare.
-A fost placerea mea, in plus nu e vina ta, Newton isi merita soarta.
-Totusi...am vrut sa continui dar si-a pus degetul pe buza mea.
-Shh!Lasa-ma acum pe mine sa-mi cer scuze.
Simteam curenti electrici prin fiecare muschi al corpului.
Trebuia sa am controlez...Edward nu ma priveste asa!Eram doar o prietena..nici macar aia ..eram ... prietena lui Alice...sau..habar nu aveam ce eram cu Edward...
-Stii in seara aia eram beat si nu stiam ce vorbeam, iarta-ma daca am facut ceva care sa te supere in plus cred ca in spital am mai gresit odata.Nu cred toate prostiile ce ti le-am spus dar aveam nevoie de o explicatie, inca mai am.
Am simtit cum inima mea se umple iar de durere,mi-am amintit de mama, de Phil.M-am intors cu spatele spre Edward.Nu vroiam sa ma vada asa..Trebuia sa-i explic!Stiu avea nevoie de o explicatie.Dar era prea dureros sa vorbesc despre asta!Nu am vorbit cu nimeni ci am suferit in tacere.In plus m-ar considera o ciudata!
-Stiu ca ai nevoie de o explicatie,dar eu am nevoie de timp,nu sunt pregatita sa vorbesc despre asta.Dar iti jur ca nu am vrut sa imi bat joc de tine sau de Alice.E vorba de mine nu de voi!am simtit cum ochii mi s-au umplut de lacrimi.Erau o prietena rea!Nici macar lui Alice nu i-am explicat nimic.
-Bella stai linistita!Te inteleg!Cand vei fi pregatita voi fi aici sa te ascult...
Doamne era atat de perfect.Inca mai era aici langa mine si nu a fugit..
-Multumesc Edward!
-Nu ai pentru ce Bella!Voi fi mereu prietenul tau daca imi vei permite!
Si uite si raspunsul eram doar o prietena pentru el.Si ma multumeam si cu atat decat nimic sa fiu prietena lui era mai mult decat visam.
Am dat din cap emotionata si mi-am sters lacrima care cadea libera pe obraz..
Pana acum nu am avut nici un prieten si acum am doi.Mama avea dreptate exista persoane carora le-ar fi dor de mine.
Am tras aer adanc in piept..
-Acum hai sa mancam ceva.Cred ca ti-e foame!i-am spus zambind.
O sa incerc sa fiu o prietena cat mai buna.Sa nu-i mai fac sa sufere nici pe Edward nici pe Alice.
-Da mi-e foame.Dar cred ca ar fi mai bine sa comandam niste Pizza ca nu este nimic de mancare.
-Pizza?Doar nu vrei sa mananc asa ceva de dimineata.Las o sa gatim impreuna, i-am spus cu cel mai frumos zambet pe care il aveam.
-A...bine,dar Bella trebuie sa te avertizez il ai in fata pe dusmanul numarul unu al bucatariei.Pur si simplu ma uraste!Ard si painea prajita!
Am inceput sa rad si in curand sunetul de clopotei al rasului lui ma urmat.Eram fermecata de persoana din fata mea.Dar o sa ascund totul in sufletul meu si o sa fiu o prietena nemaipomenita.
-Conteaza pe cine ai avut profesor.O sa vezi ca o sa preparam o mancare delicioasa si o sa ne mandrim lui Alice si Emmet si parintilor tai.
-Am incredere in tine.Sper sa nu te dezamagesc, mi-a spus mult prea sincer si puternic ca sa aiba lagatura cu mancarea.Sau imi imaginam eu lucruri...Of!
-O sa pregatim...aa.. ce zice de pui cu legume la cuptor si ca desert clatite cu frisca si capsiuni.Sunt preferatele mele.
-Si ale mele!Imi spuse zambind dumnezeieste...
-Hai sa ne apucam de lucru avem multa treaba!
Am luat sorturile lui Esme mie unul rosu cu capsiuni desenate pe ele si el unul alb cu cirese.Era dragutz in sortul ala!
Am curatat legumele impreuna adica eu mai mult incercand sa-l invat pe el.Avea dreptate era paralel cu bucataria...
Dar era atent la explicatiile mele si se concentra pe ce avea de facut.
Am terminat legumele intr-un timp dublu decat mi-ar fi luat in mod normal dar faptul ca l-am invatat pe Edward era de nepretuit..
-Waw nici nu-mi vine sa cred ca degetele mele sunt intregi,chicoti amuzat..
-Nici mie!
-Da cum ziceai totul depinde de profesor!Daca as avea tot timpul un profesor atat de dragut sa ma invete as deveni bucatar..
Doar nu a zis ca sunt dragutza??Simteam ca picioarele ma lasa!Prietena!Prietena doar o prietena trebuie sa fi Bella!
-Hai sa ne apucam de clatite.Poftim aici e reteta, prepara compozitia pana ce fac eu puiul.
Era atat de dragutz cand se concentra, o mica cuta i se forma intre spancene in timp ce masura fiecare lingurita de faina.
-Bella!!Si am simtit faina in fata..
-De ce nu-mi raspunzi?La ce te gandeai!
Il priveam enervata doar nu tocmai m-a murdarit cu faina.Am luat si eu un pumn si i l-am aruncat in par!
-Ce?Nu e vina mea ca nu-mi raspundeai!
-A nu e vina ta!Las ca iti dau eu vina!
O jumatate de ora ne-am batut cu faina!Si i-am distrus bucataria lui Esme!Cred ca nu o sa ne ierte niciodata!Trebuia sa facem curat..
-Ma predau gata!!Nu ami pot!i-am spus invinsa.
-Ha!Ti-am spus eu ca o sa castig!!
-Bine bine ai castigat!
-Multumesc!
-Acum treci la clatite!Si apoi trebuie sa facem curatenie!
Am facut clatitele in timp ce Edward exersa miscarea cu invartitul clatitei in tigaie pe care a vazut-o la televizor.Era asa un copil!
-Acum sa punem compozitia pe ele..Eu pun frisca si tu pui capsiunile...
Am luat fiecare cate o clatita si le-am preparat..
-Acum sa le gustam!
-Tu din a mea si eu din a ta!
Am muscat pofticioasa!Erau delicioase!
-Waw sunt delicioase!Nu am crezut ca o sa ne iasa atat de bine, imi spuse mandru Edward.
Acum ma privea ciudat..se uita intens la buzele mele.
-Bella ai ceva...
Si mi-am luat bucata de frisca de pe buze cu limba..
-Gata?
-A...da...nu mai ai nimic..
Imi spuse balbait si se intoarse cu spatele.Asta a fost ciudat!
Dupa ce am terminat mancarea ne-am apucat de spalat si strans,iar Edward nu a mai spus nici un cuvant.Il priveam curioasa cand am auzit un strigat ascutit!
Ne-am intors speriati sa vedem cine a facut zgomotul ala!
-Ce ati facut cu bucataria lui Esme!?!spuse Alice speriata privind bucataria.
Era trei?Nu-mi vine sa cred ce repede a trecut timpul?!
Bine poate toata era plina de faina, dar cu un pic de curatenie s-ar rezolva.
-Nimic!Am gatit!spuse mandru Edward!
-Da sau ati murdarit!Zici ca a fost razboiul fainii pe aici, spuse amuzat Emmet.
-Bine e un pic de mizerie dar totusi Edward nu si-a taiat nici un deget?spuse mirata Alice.
-Nu, am spus mandra de el.
-Waw...asta e ceva, aduga Emmet!
-Ha!Acum o sa ma fac bucatar!
-Sa nu exageram!spuse Alice.
Am inceput sa radem..
-Hai sa va ajutam sa strangeti Esme o sa fie aici peste o oara.
-Eu trebuie sa plec!
-Nu asa repede Emmet!spuse Edward si i s-a pus in fata.
-Emmet doar nu vrei ca mama sa se supere cand isi vede asa bucataria.Nu vrei ca mama sa fie trista nu?spuse Alice.
Fata asta putea convinge pe oricine.
-Bine!Dar imi sunteti datori!